Energy Report

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale perceput de compania Depomureș, controlată de francezii de la GDF Suez, cu 20%, după ce, anul trecut, ANRE decisese scăderea respectivului tarif cu 5,16%.

Astfel, tariful total pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Depomureș a fost redus cu 19,84%, de la 11,74 lei/MWh în ciclul de înmagazinare 2014-2015 la 9,41 lei/MWh în ciclul de înmagazinare 2015-2016, potrivit unui ordin al ANRE publicat miercuri în Monitorul Oficial.

Defalcat, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost redusă cu 17,63%, de la 7,43 la 6,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componenta volumetrică pentru injecția gazelor naturale a fost redusă cu 26,11%, de la 3,14 la 2,32 lei/MWh, iar cea pentru extracția gazelor naturale, cu 17,09%, de la 1,17 la 0,97 lei/MWh.

Totodată, ANRE a decis reducerea venitului total al Depomureș pentru perioada aprilie 2015 – martie 2016, comparativ cu perioada similară anterioară, cu 17,55%, de la 35,26 la 29,07 milioane lei. Venitul reglementat total al companiei a fost redus de Autoritate cu 1,5%, de la 35,579 la 35,048 milioane lei.

Creștere de 50% în 2013

Anul trecut, ANRE a redus cu 5,16% tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale perceput de Depomureș și l-a majorat cu 1,04% pe cel perceput de Romgaz.

În 2013, însă, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce, anterior, nu mai fuseseră modificate din 2009. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale. La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Depomureș a fost înființată în 2002, fiind primul operat privat de înmagazinare gaze naturale din România. Inițial, compania era controlată de Azomureș și Romgaz. În 2007, GDF Suez a cumpărat pachetul de 59% din acțiunile Depomureș deținut de cei de la Azomureș, preluând controlul asupra companiei.

Romgaz se opune majorării de capital

În ianuarie, acționarii Romgaz au decis ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la Depomureș, unde Romgaz deține o participație de 40% din acțiuni, respingând și alternativa contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

Motivul declarat pentru care Romgaz nu vrea să bage bani în majorarea de capital a companiei controlate de francezii de la GDF Suez este acela că Romgaz nu are încredere în planul de investiții al Depomureș.

Potrivit documentelor Romgaz, planul prevede majorarea capacității de înmagazinare a depozitului Târgu Mureș de la 300 la 400 milioane metri cubi, cu posibilitate de extindere la 600 milioane metri cubi. Asta ar presupune investiții totale de aproape 283 milioane lei până în 2017, la care Romgaz ar trebui să contribuie cu 63,8 milioane lei.

Romgaz estimează, potrivit legislației în vigoare și unor situații precedente, că ANRE nu va recunoaște investițiile Romgaz în tarifele de înmagazinare practicate de companie decât în anul următor punerii în funcțiune a rezultatelor investiției, caz în care indicatorii de rentabilitate ar fi negativi pentru societate. Chiar și în cel mai optimist scenariu luat în calcul, arată Romgaz, durata de recuperare a investiției ar fi de 14 ani și asta doar în ipoteza unui grad de încărcare a depozitului de 100%.

Acționarii Romgaz au decis, luni, ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la firma specializată de înmagazinare subterană de gaze naturale Depomureș, controlată de francezii de la GDF Suez și la care Romgaz deține o participație de 40% din acțiuni, respingând și alternativa contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

Majorarea de capital va fi discutată în AGA de la Depomureș de marți, 27 ianuarie. Compania este controlată de francezii de la GDF Suez, cu 59% din acțiuni. Gazprom deține 40% din acțiunile Depomureș, restul titlurilor aflându-se în posesia firmelor MIF SA și Foraj Sonde SA (câte 0,5%). Depomureș operează depozitul de înmagazinare de gaze naturale Târgu Mureș, cu o capacitate de 300 milioane metri cubi.

Potrivit actului constitutiv al Depomureș, decizia de majorare a capitalului social nu poate fi luată decât cu votul a două treimi din acționari, ceea ce înseamnă că, fără aprobarea Romgaz, decizia nu poate fi luată. Pe de altă parte, dacă majorarea de capital ar fi aprobată în forma propusă de GDF Suez, iar Romgaz nu ar participa la ea, producătorul de gaze controlat de statul român ar rămâne cu doar 0,84% din acțiunile Depomureș, în cazul în care toți ceilalți acționari ar subscrie la majorarea de capital proporțional cu numărul de acțiuni deținute.

În consecință, acționarii Romgaz au decis ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la Depomureș și să respingă și varianta contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

În schimb, Romgaz va propune în AGA de la Depomureș majorarea capitalului social al companiei de înmagazinare de gaze naturale fie prin încorporarea în capitalul social a sumelor din contul "Alte rezerve", în valoare de 31,6 milioane lei la finalul anului 2013, fie cu primă de emisiune, pentru a menține valoarea actuală a acțiunii și a rezervelor constituite de actualii acționari, dacă prima de emisiune va fi transferată la "Alte rezerve". Romgaz precizează că Depomureș a respins deja ambele variante.

Motivul declarat pentru care Romgaz nu vrea să bage bani în majorarea de capital a companiei controlate de francezii de la GDF Suez este acela că Romgaz nu are încredere în planul de investiții al Depomureș.

Potrivit documentelor Romgaz, planul prevede majorarea capacității de înmagazinare a depozitului Târgu Mureș de la 300 la 400 milioane metri cubi, cu posibilitate de extindere la 600 milioane metri cubi. Asta ar presupune investiții totale de aproape 283 milioane lei până în 2017, la care Romgaz ar trebui să contribuie cu 63,8 milioane lei.

Romgaz estimează, potrivit legislației în vigoare și unor situații precedente, că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu va recunoaște investițiile Romgaz în tarifele de înmagazinare practicate de companie decât în anul următor punerii în funcțiune a rezultatelor investiției, caz în care indicatorii de rentabilitate ar fi negativi pentru societate. Chiar și în cel mai optimist scenariu luat în calcul, arată Romgaz, durata de recuperare a investiției ar fi de 14 ani și asta doar în ipoteza unui grad de încărcare a depozitului de 100%.

Anul trecut, tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz a fost majorat cu 1,04%, în timp ce tariful similar la Depomureș a fost redus cu 5,17%, față de 2013, potrivit dispozițiilor ANRE. Anterior, în 2013, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce nu mai fuseseră modificate din 2009 încoace. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Depomureș a fost înființată în 2002, fiind primul operat privat de înmagazinare gaze naturale din România. Inițial, compania era controlată de Azomureș și Romgaz. În 2007, GDF Suez a cumpărat pachetul de 59% din acțiunile Depomureș deținut de cei de la Azomureș, preluând controlul asupra companiei.

Sancțiunile SUA și UE la adresa Rusiei, prin care blocul euroatlantic a blocat accesul băncilor și corporațiilor rusești la refinanțări în dolari și euro de pe piețele internaționale, are efecte negative asupra Republicii Moldova, țară în care duminică, 30 noiembrie, au loc alegeri parlamentare, hotărâtoare pentru direcția geopolitică și strategică pe care o va lua țara, prinsă la mijloc între sfera de influență occidentală și cea a Federației Ruse.

Republica Moldova este 100% dependentă de importurile de gaze din Rusia și, în plus, își asigură aproape integral necesarul de carburanți și produse petroliere din import. Comerțul cu ambele tipuri de mărfuri este denominat în valută și, în consecință, prețurile plătite de consumatorii finali depind foarte mult de evoluția cursului de schimb al leului moldovenesc, în special de cel față de moneda americană.

Problema este că, din cauza dificultăților de refinanțare în dolari și euro cu care se confruntă instituțiile de credit și corporțiile din Rusia, ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și UE, băncile rusești își reduc expunerea pe subsidiarele lor din Republica Moldova, impunându-le acestora repatrierea de sume mari în valută. În subsidiar, un alt motiv pentru care băncile rusești își repatriază capitalurile din străinătate este reprezentat de necesitatea compensării poverii bugetare reprezentate de costurilor anexării peninsulei Crimea și de majorarea cheltuielilor militare, pe fondul conflictului armat din estul Ucrainei.

Mai ieftin în dolari, mai scump în lei moldovenești

Această reducere masivă a expunerii pe Republica Moldova are ca efect deprecierea leului moldovenesc și, în consecință, majorări de prețuri la produsele de import, dintre care cele mai importante sunt gazele naturale și carburanții. Asta în pofida faptului că, recent, Gazprom a redus cu 12% tariful de import pentru gazele livrate de ruși peste Prut, de la 378 la 331,8 dolari/mia de metri cubi, iar cotațiile internaționale la țiței, de care depind și prețurile finale la carburanți în Basarabia, au scăzut cu 34% din iunie încoace, ajungând sub 80 dolari/baril.

De la jumătatea anului și până în prezent, leul moldovenesc s-a depreciat cu peste 7% față de dolarul american, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. De la finalul lunii martie, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, deprecierea a fost de aproape 12%, iar de la începutul anului – de 15%.

Republica Moldova a importat 659,4 milioane metri cubi de gaze naturale în primele nouă luni din 2014, cu 4,8% mai puțin față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor ANRE de peste Prut. Însă din cauza deprecierii leului moldovenesc, prețul achitat de Republica Moldova pentru mia de metri cubi a fost de 5.164 lei, cu 9% mai mare față de primele nouă luni din 2013.

Rușii retrag valută

Fostul ministru de Finanțe de la Chișinău, Veaceslav Negruța, afirmă, pe blogul său personal, că trei bănci din Republica Moldova „exportă” valută în Rusia și creează un deficit de dolari pe piața valutară internă, ceea ce duce la deprecierea masivă a leului moldovenesc.

"Moldova nu este izolată şi ruptă de influenţa regională. Tot ce se întâmplă la vecinii noştri, are impact şi aici. Avem impuse sancţiuni de către comunitatea internaţională faţă de Rusia pentru acţiunile sale în Ucraina. Respectiv, pe filiera de corporaţii, în Rusia este un deficit enorm de mare de capital. Adică, acele banci străine, acele întreprinderi mari care finanţau şi dezvoltau sectorul corporativ din Rusia, nu mai finanţează. Corporaţiile ruseşti, practic, sunt limitate de a găsi resurse pentru dezvoltare. Pe de altă parte, sistemul bugetar rusesc are o insuficienţă financiară enorm de mare. Costurile anexării Crimeei au fost puse pe seama acumulărilor chiar din fondul de pensii. Orice bani liberi, care de fapt erau cu altă destinaţie, acumulată în bugetul Rusiei, au fost folosiţi pentru interesele militare şi de ocupaţie", spune Negruța.

În aceste condiții, arată acesta, având un deficit "enorm de mare" de dolari şi euro, Rusia foloseşte orice pârghie ca să "stoarcă" aceste resurse necesare din ţările vecine.

"Cum? Prin sistemul lor financiar-bancar pe care îl administrează. Statistica Băncii Naţionale arată clar că trei bănci din Moldova, printre care şi una de stat altădată, storc şi cumpără valută de pe piaţa noastră şi o „exportă” în Rusia, creând pe intern un deficit de euro si dolari. Or, acei bani care sunt trimişi de gastarbeiterii (cetățenii moldoveni care lucrează în străinătate – n.r.) noştri de peste hotare, cu muncă grea, pe propriul risc, îşi găsesc destinaţia în Rusia şi nu în sistemul bancar intern. Constatăm că sistemul bancar naţional este doar folosit ca instrument intermediar ca banii să ajungă dincolo. Aceasta creeză o presiune pe curs, pe rata de schimb şi duce inevitabil la deprecierea leului", arată Veaceslav Negruța.

Creșteri de prețuri și privatizări dubioase

Potrivit fostului ministru de Finanțe din Republica Moldova, după deprecierea leului urmează inflaţie şi creşteri de preţuri.

"De exemplu, când preţul carburanţilor de pe piaţa internaţională este într-o descreştere ca preţ, pe când la noi, din păcate, nu se întâmplă aşa, pentru că avem deprecierea valutei, iar preţurile cresc. Toate acestea duc la o nemulţumire a societăţii faţă de propria guvernare. De ce? Pentru că nu elementele interne alimenteză criza, ci cele externe, care determină artificial asemenea situaţii", conchide Negruța.

Pe de altă parte, Veaceslav Negruța spune că, cu sprijinul unor persoane din conducerea Republicii Moldova, investitori și companii din Rusia au ajuns să controleze, în prima parte a anilor 2000, în urma unor proceduri dubioase de privatizare fosta bancă de stat de peste Prut, Banca de Economii din Moldova, bancă ce are și rolul de trezorerie pentru finanțele publice ale Chișinăului.

"Atâta timp cât exista asemenea situaţie, putem spune cu certitudine că statul a fost furat, iar banii statului continuă să fie furaţi şi utilizaţi ineficient de anumite grupuri de interes. Este şi un rezultat trist, când BEM, fiind o bancă de infrastructură, de sistem, este, de fapt, pusă în serviciul unor interese geopolitice. La orice indicaţie putem să ne alegem cu o paralizie financiară, când salariile bugetarilor şi ale pensionarilor pot fi blocate printr-un sunet de la Moscova. Şi atunci cu ce ne alegem?", arată fostul ministru de Finanțe de peste Prut.

La răscruce de imperii

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE.

Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2 la sută, PDM (democraţi) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută şi Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6 la sută.

Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale.

Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.

Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă.

Profitul net al Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român, a crescut cu 40% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2013, la 1,113 miliarde lei, ca urmare a majorării prețului mediu de vânzare a gazelor cu 29%, la 673,8 lei/mia de metri cubi, precum și a creșterii cantității de gaze vândute cu 7,65%, la 3,835 miliarde de metri cubi, aceste două elemente având o influență pozitivă cumulată asupra veniturilor companiei de 718 milioane lei.

Față de primele trei trimestre din 2013, ca urmare a aplicării de către autoritățile de stat de la București a calendarului de aliniere treptată a prețurilor producției interne de gaze naturale a României la cele din UE, urmare a acordului cu FMI și Comisia Europeană, prețul mediu de vânzare al gazelor naturale practicat de Romgaz a crescut, în primele nouă luni din 2014, cu 28,63%, de la 523,8 la 673,8 lei/mia de metri cubi.

Scumpirea gazelor a adus în plus Romgaz, față de perioada ianuarie-septembrie 2013, venituri de 575,218 milioane lei. Cifra de afaceri a companiei a crescut în primele nouă luni ale anului cu 27% (699,72 milioane lei), la 3,286 miliarde lei. Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a companiei au avut-o veniturile din vânzarea producției interne de gaze, care au crescut cu 38,5%, la 2,584 miliarde lei.

În schimb, cantitatea de gaze din import vândută pe piața internă a scăzut cu aproape 70%, la 72,9 milioane metri cubi, iar veniturile din vânzarea acestor gaze s-au redus cu 70,6%, la 104,116 milioane lei.

"Reducerea cantităților de gaze naturale livrate din import se datorează prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 pentru aprobarea Metodologiei de alocare a cantităților de gaze naturale rezultate din activitatea de producție necesare acoperirii consumului pe piața reglementată, conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligația să livreze gaze naturale în amestec intern cu import", se arată în raportul Romgaz la nouă luni.

Producția de gaze extrase a crescut marginal, cu 0,71%, la 4,227 miliarde metri cubi.

Cantitatea de gaze livrată de Romgaz centralei electrice proprii Iernut a crescut cu 132,77%, la 304 milioane metri cubi, iar cantitatea de energie electrică livrată de centrală s-a majorat cu 121,18%, la 1,215 milioane MWh, în condițiile în care centrala nu a funcționat în perioada februarie mai 2013. Veniturile din vânzarea de energie electrică au crescut în primele trei trimestre ale anului 2014 cu 47,64%, la 242,94 milioane lei.

Creanțe depreciate, redevențe și impozite mai mari

Cheltuielile cu investițiile s-au situat la nivelul de 751 milioane lei, înregistrând o creștere de 28,73%, comparativ cu perioada similară a anului 2013 (582,6 milioane lei).

În primele trei trimestre ale anului 2014, Romgaz a înregistrat o pierdere de 195,6 milioane lei, datorată înregistrării unei deprecieri a creanțelor în sumă de 179,144 milioane lei, din care cea mai mare influență a reprezentat-o deprecierea creanței înregistrate față de Electrocentrale Galați, în sumă de 131,991 milioane lei, la care se adaugă ajustarea creanței față de Interagro, în sumă de 47,962 milioane lei.

"La finele perioadei de raportare, ajustarea totală înregistrată față de clienții Electrocentrale Galați și Interagro este de 176,658 milioane lei, respectiv 261,072 milioane lei. Prin sentința Civilă nr.603/16.06.2014 a Tribunalului Galați, s-a deschis procedura de insolvență a clientului Electrocentrale Galați", se menționează în raportul citat.

Ca urmare a creșterii prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă proprie, cheltuielile Romgaz cu redevențele datorate statului au crescut, atât în ceea ce privește redevențele pentru producția propriu-zisă (cu 28,59%, la 204,801 milioane lei), cât și în ceea ce privește redevențele pentru înmagazinare, (cu 35,42%, la 9,211 milioane lei).

Cheltuielile companiei cu impozitul pe veniturile suplimentare înregistrate ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale au crescut de peste 4 ori în primele nouă luni din 2014, la 235,25 milioane lei. În plus, Romgaz a plătit impozit pe construcții speciale în sumă de 67,141 milioane lei.

Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Statul ucrainean avea însă pusă deoparte încă din iulie acești 3,1 miliarde de dolari, bani suficienți pentru a achita aproape 60% din datoria acumulată până în prezent către Gazprom pentru gazele importate de la ruși, cifrată la 5,3 miliarde de dolari.

Banii sunt la banca centrală

Asta pentru că Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, de luna aceasta, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Sume identice

Suma de 3,1 miliarde de dolari este identică cu cea anunțată vineri în urma negocierilor tripartite UE-Ucraina-Rusia, reprezentând banii pe care Ucraina îi va plăti Rusiei până la finalul acestui an, parte a datoriei totale de 5,3 miliarde de dolari pentru gazele livrate de ruși în lunile anterioare și neplătite de ucraineni, în schimbul reluării de către Rusia a aprovizionării cu gaze a Ucrainei pe timp de iarnă, cel puțin până la finalul lunii martie 2015.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Altfel, vineri, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger a declarat că Uniunea Europeană va garanta un împrumut acordat de FMI Ucrainei în scopul de a sprijini Kievul în a-și plăti datoriile față de Gazprom. Potrivit acordului tripartit, ucrainenii le vor plăti rușilor o primă tranșă de 2 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie, iar restul de 1,1 miliarde de dolari – până la finalul anului.

La rândul său, ministrul Energiei din guvernul de la Moscova, Alexandr Novak, a declarat că Ucraina poate folosi banii primiți de la FMI pentru achitarea datoriei către Gazprom pentru gazele livrate și neplătite și că UE și Banca Mondială ar putea acționa ca garanți ai îndeplinirii obligațiilor financiare ale Kievului față de Kremlin.

Ucrainenii nu scapă de suferințe

Pe de altă parte, preţul gazelor din Ucraina ar putea creşte de patru ori până la sfârşitul anului, în condiţiile în care compania naţională de petrol şi gaze Naftogaz se pregăteşte să introducă un tarif unic pentru toate categoriile de consumatori.

"Este posibil ca în acest an să fie luate decizii care să ducă la noi majorări ale preţurilor gazelor. Există chiar posibilitatea să fie introdus un preţ unic pentru consumatorii comerciali şi cei casnici", a declarat directorul adjunct al Naftogaz, Oleksandr Todiciuk, citat de agenția ucraineană de presă UNIAN, preluată de Ria Novosti.

O astfel de decizie ar face ca preţul pentru gazele livrate populaţiei să crească de patru ori, potrivit agenţiei ucrainene de presă.

FMI vrea calendar de scumpiri

Guvernul de la Kiev a majorat de două ori anul acesta prețurile gazelor pentru consumatorii ucraineni. Prima majorare , cu 50%, a fost pentru consumatorii casnici și a fost introdusă de la 1 mai. De la 1 iulie, și prețul de achiziție a gazelor de către companiile regionale producătoare și furnizoare de energie termică a fost majorat cu 40%. A fost introdus și un nou sistem de sprijin la plata facturilor la gaze pentru familiile cu venituri mici. În prezent, circa 27% din populația Ucrainei este eligibilă pentru a primi acest tip de ajutor social.

Potrivit acordului cu FMI, Ucraina a acceptat un calendar gradual de majorare a prețurilor la gaze pentru consumatorii finali, în prezent masiv subvenționate, calendar care prevede creșteri succesive de tarife până în 2018.

"Principalul obiectiv al guvernului și al Naftogaz este ca deficitul financiar al Naftogaz să nu depășească 4,3% din PIB în 2014. Reformele din sectorul energetic se vor concentra pe o reducere graduală a subvențiillor fiscale și pe creșterea eficienței. Un import mecanism de atingere a acestor ținte este majorarea graduală, dar persistentă, a prețurilor la gaze și la încălzire pentru consumatorii finali, însoțită de măsuri de asistență socială menite să diminueze impactul acestor scumpiri asupra celor cu venituri mici. Autoritățile își vor intensifica eforturile pentru creșterea disciplinei de plată a clienților Naftogaz", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, de luna aceasta.

Executări silite și confiscări de proprietăți pentru gaze neplătite

Una dintre marile surse de deficit financiar ale Naftogaz este volumul mare de restanțe la plata gazelor al clienților ucraineni, în special al celor industriali și al companiilor regionale producătoare și furnizoare de energie termică. Potrivit FMI, volumul total de restanțe se ridică în prezent la circa 1,6% din PIB-ul Ucrainei.

"Naftogaz întâmpină dificultăți în a încasa aceste facturi restante, întrucât datoriile neplătite ale producătorilor de energie termică se datorează adesea neplății de către bugetul central a subvențiilor menite să compenseze alimentarea cu energie termică a locuințelor la un preț sub costuri. În plus, multe dintre facturile neplătite la gaze ale consumatorilor industriali sunt contestate și fac obiectul unor procese în instanță aflate în curs", se afirmă în documentul citat.

Pentru a încerca să rezolve această problemă, guvernul de la Kiev s-a angajat față de FMI să întocmească un plan de încasare a creanțelor Naftogaz asupra clienților, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015. Planul trebuie să aibă ținte lunare pe categorii de clienți, scopul fiind acela de a maximiza încasarea facturilor și evitarea acumulării de restanțe.

"Clienților care nu acceptă planuri de achitare a facturilor neplătite li se vor bloca conturile bancare și vor fi executați silit, inclusiv prin confiscarea proprietăților. Vom identifica modificările legislative necesare pentru luarea acestor măsuri. De asemenea, Naftogaz va publica și actualiza lunar pe website-ul său lista entităților publice și private cu facturi neplătite la gaze", se mai arată în evaluarea acordului Ucrainei cu FMI.

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Preţul gazelor din Ucraina ar putea creşte de patru ori până la sfârşitul anului, în condiţiile în care compania naţională de petrol şi gaze Naftogaz se pregăteşte să introducă un tarif unic pentru toate categoriile de consumatori.

"Este posibil ca în acest an să fie luate decizii care să ducă la noi majorări ale preţurilor gazelor. Există chiar posibilitatea să fie introdus un preţ unic pentru consumatorii comerciali şi cei casnici", a declarat directorul adjunct al Naftogaz, Oleksandr Todiciuk, citat de agenția ucraineană de presă UNIAN, preluată de Ria Novosti.

O astfel de decizie ar face ca preţul pentru gazele livrate populaţiei să crească de patru ori, potrivit agenţiei ucrainene de presă.

Informaţia a apărut în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o iarnă dificilă. Autorităţile de la Kiev şi Bruxelles negociază preţul gazelor provenite din UE, menite să acopere cererea în perioada de vârf de consum, după ce Rusia a oprit livrările către statul ucrainean din cauza unui diferend legat de preţ.

Rușii negociază dur

La jumătatea lunii iunie, Gazprom a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

La începutul acestei luni, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că Ucraina a oferit Rusiei două opţiuni de preţuri, 300 de dolari pentru 1.000 de metri cubi în timpul verii şi 380 de dolari în timpul iernii.

Ca răspuns la declaraţia lui Iaţeniuk, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Moscova va accepta numai un preţ de 385 de dolari şi va relua colaborarea cu Ucraina doar după plata datoriilor pentru gazele livrate.

FMI vrea calendar de scumpiri

Guvernul de la Kiev a majorat de două ori anul acesta prețurile gazelor pentru consumatorii ucraineni. Prima majorare , cu 50%, a fost pentru consumatorii casnici și a fost introdusă de la 1 mai. De la 1 iulie, și prețul de achiziție a gazelor de către companiile regionale producătoare și furnizoare de energie termică a fost majorat cu 40%. A fost introdus și un nou sistem de sprijin la plata facturilor la gaze pentru familiile cu venituri mici. În prezent, circa 27% din populația Ucrainei este eligibilă pentru a primi acest tip de ajutor social.

Potrivit acordului cu FMI, Ucraina a acceptat un calendar gradual de majorare a prețurilor la gaze pentru consumatorii finali, în prezent masiv subvenționate, calendar care prevede creșteri succesive de tarife până în 2018.

"Principalul obiectiv al guvernului și al Naftogaz este ca deficitul financiar al Naftogaz să nu depășească 4,3% din PIB în 2014. Reformele din sectorul energetic se vor concentra pe o reducere graduală a subvențiillor fiscale și pe creșterea eficienței. Un import mecanism de atingere a acestor ținte este majorarea graduală, dar persistentă, a prețurilor la gaze și la încălzire pentru consumatorii finali, însoțită de măsuri de asistență socială menite să diminueze impactul acestor scumpiri asupra celor cu venituri mici. Autoritățile își vor intensifica eforturile pentru creșterea disciplinei de plată a clienților Naftogaz", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, de luna aceasta.

Executări silite și confiscări de proprietăți pentru gaze neplătite

Una dintre marile surse de deficit financiar ale Naftogaz este volumul mare de restanțe la plata gazelor al clienților ucraineni, în special al celor industriali și al companiilor regionale producătoare și furnizoare de energie termică. Potrivit FMI, volumul total de restanțe se ridică în prezent la circa 1,6% din PIB-ul Ucrainei.

"Naftogaz întâmpină dificultăți în a încasa aceste facturi restante, întrucât datoriile neplătite ale producătorilor de energie termică se datorează adesea neplății de către bugetul central a subvențiilor menite să compenseze alimentarea cu energie termică a locuințelor la un preț sub costuri. În plus, multe dintre facturile neplătite la gaze ale consumatorilor industriali sunt contestate și fac obiectul unor procese în instanță aflate în curs", se afirmă în documentul citat.

Pentru a încerca să rezolve această problemă, guvernul de la Kiev s-a angajat față de FMI să întocmească un plan de încasare a creanțelor Naftogaz asupra clienților, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015. Planul trebuie să aibă ținte lunare pe categorii de clienți, scopul fiind acela de a maximiza încasarea facturilor și evitarea acumulării de restanțe.

"Clienților care nu acceptă planuri de achitare a facturilor neplătite li se vor bloca conturile bancare și vor fi executați silit, inclusiv prin confiscarea proprietăților. Vom identifica modificările legislative necesare pentru luarea acestor măsuri. De asemenea, Naftogaz va publica și actualiza lunar pe website-ul său lista entităților publice și private cu facturi neplătite la gaze", se mai arată în evaluarea acordului Ucrainei cu FMI.

Măsuri de raționalizare a consumului

Analiștii estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 7% anul acesta.

"Guvernul ucrainean a raționalizat, prin impunere de limite, consumul de gaze al consumatorilor industriali, al instituțiilor publice și al companiilor de utilități din august și până la sfârșitul iernii. Plafonul total de consum a fost fixat la 14 miliarde de metri cubi, din care 7,5 miliarde alocate consumatorilor industriali, 5,8 miliarde companiilor de utilități și 0,6 miliarde instituțiilor publice. Raționalizarea înseamnă că sectorul industrial va fi nevoit să-și reducă consumul de gaze cu aproape 50%, iar companiile de utilități – cu 11%. Considerăm că o astfel de reducere drastică a consumului de gaze al industriei nu va putea fi realizată fără o scădere semnificativă a producției industriale", se arată într-o notă pentru investitori a băncii de investiții Dragon Capital, cu sediul la Kiev.

Luna trecută, primăria din Kiev a oprit alimentarea cu apă caldă în blocurile de apartamente construite în perioada sovietică. Kievenergo, furnizorul de energie termică al capitalei ucrainene, a anunțat că va amâna debutul furnizării de căldură până la începutul lunii noiembrie, când temperaturile medii se situează în jurul valorii de zero grade. În plus, încălzirea centrală va funcționa, în actualul sezon rece, cu o lună mai puțin decât de obicei, urmând să fie oprită la sfârșitul lunii martie 2015. Adoptarea acestor măsuri va duce la economii de gaze naturale de 5,5 milioane de metri cubi pe zi, potrivit Kievenergo.

La rândul său, șeful Naftogaz, Andrei Koboliev, spune că, iarna aceasta, temperatura din locuințe va fi mai redusă, urmând să fie setată la 19 grade Celsius, cu 5 grade mai jos decât de obicei, și a avertizat populația să se pregătească și pentru întreruperi ale alimentării cu curent electric.

Șoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

 Reprezentanţii combinatul chimic Amurco au susţinut în cererea de intrare în insolvenţă că principala cauză pentru absenţa lichidităţilor necesare acoperirii creanţelor scadente, apărute după oprirea din februarie a activităţii, a fost scumpirea gazului metan,  caree este materia primă pentru producerea de îngrăşăminte azotoase. Termenul limită pentru înregistrare a cererii de admitere a creanţelor asupra averii Amurco a fost stabilit pentru 4 septembrie 2014, potrivit informaţiilor obţinute de Energy Report.

Precizăm că este vorba despre creanţele născute până la deschiderea procesului de insolvenţă din 16 iulie 2014.

Chiar dacă nu avea producţie, la data deschiderii procedurii de insolvenţă, combinatul avea 218 contracte individuale de muncă active în desfăşurare, din care 121 personal TESA.

Înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă, împotriva combinatului au fost pornite mai multe executări silite care blocau activitatea companiei, ca urmare a popririlor asupra conturilor. Totodată, compania a înregistrat restanţe salariale faţă de cei disponibilizaţi prin concedieri colective. Prin declanşarea insolvenţei, conturile combinatului au fost însă deblocate.

Amintim că Amurco este deţinut în cote egale de miliardarul român Ioan Niculae şi de Viromet, aceasta din urmă fiind controlată tot de miliardarul român, care este de altfel patronul echipei de fotbal Astra şi a grupului Interagro. La data deschiderii insolvenţei, administratorul unic şi direcor general era Laurenţiu Hotea. Acesta a ocupat postul doar din mai, când a fost revocat din funcţie fostul administrator unic, Eusebiu Guţu.

Provizoriu, până la prima adunare a creditorilor (care va fi cel târziu în 22 septembrie), administrator judiciar în inseţă a fost desemnat Sierra Quadrant SPRL cu un onorariu de 3.000 lei.

Salariaţii susţin că Amurco le datorează celor care au fost concediați colectiv în 2013 și 2014 peste 20,5 milioane de lei, reprezentând plățile compensatorii. La această sumă se adaugă salariile restante pe patru luni ale celor încă angajați, câți au mai rămas în combinat. Un combinat care avea în anul 2000, la doi ani după preluarea de către Ioan Niculae, circa 1.500 de muncitori.

Doar anul trecut, au fost concediaţi 143 de angajați. Instalațiile Amurco sunt oprite din februarie ca urmare a datoriilor din cauza cărora combinatul a rămas fără curent electric.

Creșterea prețurilor combustibililor din al doilea trimestru al anului, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, a fost compensată, din punct de vedere al efectelor inflaționiste, de scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale, ca urmare a reducerii tarifelor de distribuție la gaze naturale, care a anulat efectele unei etape de dereglementare a prețului gazelor, și a ieftinirii certificatelor verzi prin care consumatorii subvenționează producătorii de energie din surse regenerabile, cu impact în facturile plătite de aceștia, potrivit BNR.

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 0,66%, faţă de 0,94% în mai şi 1,55% în decembrie 2013, atingând un nou minim istoric. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 1,7% în iunie, de la 2,1% în luna precedentă. În consecință, BNR a redus încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

În ultimul său raport asupra inflației, banca centrală afirmă că, cu excepţia creşterii preţurilor combustibililor, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, în trimestrul II, evoluţiile componentelor indicelui agregat al preţurilor de consum, afectate cu precădere de factori de natura ofertei, au contribuit la accentuarea dezinflaţiei. Printre factorii determinanți în acest sens s-a numărat, potrivit BNR, scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale.

"Cele mai multe prețuri administrate au rămas constante sau chiar au fost reduse în perioada aprilie-iunie 2014, conducând astfel la o nouă temperare a dinamicii anuale a acestei subcomponente a indicelui prețurilor de consum (-0,8 puncte procentuale, până la 2,6%). Cea mai importantă corecţie s-a produs în luna aprilie şi a fost determinată de reducerea preţului de facturare a energiei electrice şi gazelor naturale. Evoluţia s-a datorat, în primul caz, scăderii preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi până la valoarea minimă impusă de lege (ca urmare a diminuării de către ANRE a cotei anuale obligatorii de energie regenerabilă care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2014), iar în cel de-al doilea caz, scăderii tarifelor de distribuţie a gazelor naturale (de către ANRE – n.r.), această măsură anulând practic efectele implementării unei noi etape din procesul de liberalizare a pieţei", se afirmă în documentul citat.

Conform calendarului de liberalizare, preţul gazelor naturale a fost majorat cu 2% în luna aprilie 2014.

Scumpiri mai mici

În ceea ce privește evoluția prețurilor administrate până la finalul lui 2014 și în decursul anului viitor, mai ales a celor la energie electrică și gaze naturale, BNR prognozează o majorare anuală cu 1,8% a acestora anul acesta și cu 6,7% în 2015.

"Prognoza a fost revizuită în jos cu 2,5 puncte procentuale pentru anul în curs, în principal pe fondul reevaluării ipotezelor privind evoluţia preţurilor la energie electrică în trimestrul III şi marginal a celor la gaze naturale pe parcursul aceluiaşi trimestru, şi cu 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor, pe baza reconfigurării ipotezelor privind creşterile de preţuri la energia electrică în urma celor mai recente evoluţii din piaţă", se spune în raport.

Astfel, pentru anul în curs, BNR a luat în calcul o serie de măsuri luate de ANRE, inclusiv reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență, în urma cărora Autoritatea a estimat o reducere în medie a valorii facturilor consumatorilor casnici de 2,6%.

De asemenea, proiecţia inflaţiei preţurilor la energie electrică a fost revizuită în jos pentru anul 2015, reflectând reevaluarea impactului liberalizării pieţei de energie electrică, în contextul supraestimării acestuia în primele etape de liberalizare, spune banca centrală.

"Pe termen mediu se menţin unele incertitudini cu privire la cuantificarea impactului pe care etapele de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice, în mod deosebit a celei din urmă, îl vor avea asupra preţurilor la consumatori, precum şi în ceea ce priveşte calendarele acestor etape. Acestea pot fi potenţate de menţinerea sau chiar amplificarea instabilităţilor geopolitice din Ucraina şi/sau Orientul Mijlociu, cu posibile efecte de propagare asupra preţurilor produselor energetice de pe pieţele internaţionale", se mai menționează în raportul asupra inflației.

Supraacizarea motorinei a adăugat 0,3 puncte procentuale la inflația anuală

BNR mai arată că majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru în luna aprilie 2014 a reprezentat singurul element cu acțiune notabilă în sensul creșterii prețurilor, contribuția acesteia la rata anuală a inflației fiind estimată la circa 0,3 puncte procentuale.

"Astfel, dinamica anuală a prețurilor combustibililor a urcat la 5%, înregistrând un nivel similar și la finele trimestrului (plus 4,6 puncte procentuale față de martie 2014), în condițiile în care restrângerea ușoară a cererii a contrabalansat efectele traiectoriei ascendente a cotației internaționale a țițeiului", se arată în raportul BNR. Prețul petrolului Brent a crescut de la 107,9 dolari/baril în martie 2014 la 111,9 dolari/baril în iunie 2014, pe fondul temerilor privind eventuale întreruperi ale aprovizionării, în contextul conflictelor geopolitice din Ucraina, Libia și, spre finalul perioadei, din Irak.

BNR mai menționează că aşteptările privind inflaţia ale companiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii s-au deteriorat uşor în trimestrul II, în contextul majorării accizei la carburanţi.

Banca centrală prognozează că inflaţia anuală a combustibililor este prognozată va atinge valoarea de 5,6% la sfârşitul anului curent şi 2,6% la finele celui viitor. Valorile sunt revizuite în sensuri divergente pentru sfârşitul anului curent şi ale celui viitor, cu 2 puncte procentuale în jos în 2014 şi, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale în sus la finele anului 2015.

"La reconfigurarea traiectoriei inflaţiei combustibililor contribuie: valorile mai ridicate înregistrate şi, respectiv, cele preconizate ale preţului petrolului Brent, influenţa proiectată a cursului de schimb EUR/USD asupra cotaţiei RON/USD, relativ mai favorabilă în prima parte a intervalului şi mai nefavorabilă în rest, valoarea mai scăzută a componentei din trimestrul al doilea faţă de cât se anticipa în precedentul Raport asupra inflaţiei și revizuirea marginală în jos a anticipaţiilor privind inflaţia ale agenţilor economici, cu impact şi asupra acestei categorii de preţuri", se arată în documentul citat.

După ce liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri menite să reducă prețurile la energie electrică pe continent, Comisia Europeană a pus pe masă un nou plan, pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia. Iar experții CE au fost obligați să recunoască că reducerea acestei dependențe ar duce la noi scumpiri.

La summitul special dedicat chestiunilor energetice din 22 mai, liderii UE au adoptat măsuri pentru a scădea prețurile energiei și pentru a îmbunătăți astfel competitivitatea industrială a Uniunii Europene, scrie Euroactiv. Joi, însă, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan privind reducerea nivelului ridicat de dependență al multor state membre de importurile de gaze din Rusia. Planul va constitui o bază de discuții pentru summitul UE din 26-27 iunie.

Atunci când a prezentat documentul, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a spus că Uniunea Europeană dorește un parteneriat puternic și stabil cu furnizori importanți precum Rusia, precizând însă că trebuie să evite „să cadă victimă șantajului politic și comercial”.

UE și statele sale membre au mult de făcut în această privință, a spus Oettinger. El a susținut că Uniunea are nevoie să își întărească solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili. Statisticile arată că Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze rusești.

Nimic nou pe frontul european

El a mai spus că UE trebuie să-și pună la punct piața internă a energiei, să-și îmbunătățească infrastructura energetică, să devină mai eficientă din punct de vedere al consumului și al exploatării propriilor resurse de energie. Mai mult, UE are nevoie să accelereze diversificarea furnizorilor de energie externi, mai ales în ceea ce privește gazele naturale, a adăugat el.

Comisia a făcut public un document de 14 pagini, intitulat „Studiu detaliat al securității energetice europene”, care, de fapt, este o colecție de date deja cunoscute ce ilustrează vulnerabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Documentul arată vulnerabilitățile nu numai din perspectiva dependenței față de livrările de gaze rusești, dar și în sectorul nuclear și în cel al procesării țițeiului.

Însă lucrarea oferă puține direcții privind modul în care să fie depășite aceste deficiențe. Rugat să comenteze ce impact vor avea măsurile propuse – precum construirea de interconectori între conductele naționale de gaze, mărirea capacităților de stocare și găsirea de surse de aprovizionare alternative – asupra prețurilor la energie, Comisia Europeană a recunoscut că singura posibilitate este scumpirea energiei.

Teste de stres

Principala noutate pare să fie asigurea continuității furnizării de gaze în această iarnă, în contextul crizei politice Rusia-Ucraina. Documentul Comisiei propune „teste de stres”, care să fie conduse la nivel regional sau al UE, prin simularea întreruperilor în alimentarea cu gaze.

Scopul este să se verifice în ce măsură sistemul energetic european poate să facă față riscurilor de securitate în caz de probleme în alimentare și, pe această bază, să se elaboreze planuri de urgență și să se creeze mecanisme de back-up. Printre aceste mecanisme s-ar putea număra creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaze prin schimbarea combustibilului (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurii pentru situații de urgență (precum, de exemplu, finalizarea upgrade-urilor necesare pentru inversarea fluxurilor de gaze prin conducte) și împărțirea în comun a stocurilor existente, pentru securitatea energetică.

Criza din Ucraina a crescut îngrijorările UE privind asigurarea de fluxuri neîntrerupte ale aprovizionării cu gaze, precum și de prețuri stabile ale energiei. La summitul din martie 2014, Comisia s-a angajat să conducă un studiu detaliat asupra securității energetice europene și să prezinte un plan comprehensiv privind modul în care să fie redusă dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în Consiliul European din 26-27 iunie.

Pe de o parte, cererea globală de energie este în creștere și se așteaptă să se mărească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE a scăzut cu aproape o cincime între 1995 și 2012. Astăzi, mai mult de 50% din nevoile de energie ale UE sunt acoperite de furnizori externi. În 2012, aproape 90 de procente din cantitatea de petrol, 66% din cea de gaze și 42% din cea de combustibili solizi consumate în UE au fost importate, ceea reprezintă o factură de mai mult de 1 miliard de euro pe zi.

Potrivit documentului, citat de Bloomberg, gazele rusești reprezintă 27% din consumul UE de combustibil de anul trecut. Aproximativ jumătate din cantitatea de gaze livrate din Rusia către Europa trece prin Ucraina, ceea ce face ca stocurile Uniunii să fie vulnerabile în fața disputelor dintre fostele aliate din sânul Uniunii Sovietice.

Rusia este singurul furnizor extern pentru șase state UE, dintre care trei se bazează pe gaze pentru acoperirea a mai mult de un sfert din nevoile de energie totale. A trimis 80% din exporturile sale către Europa în 2013, cu cele mai mari volume vândute Germaniei și Italiei, arată raportul.

Lobby-ul de business versus cel ecologist

Situația din Ucraina este o alarmă de trezire pentru elaborarea unei strategii de securitate energetică puternică la nivel european, a spus Arkus Beyer, director general al BusinessEurope, o companie de lobby care reprezintă angajatori din 35 de state.

„Industria subliniază nevoia de concentrare pe implementarea eficientă a strategiei din punct de vedere al costurilor, pentru că prețurile energiei în UE deja au un impact puternic asupra competitivității noastre”, a spus el.

Rusia a amenințat că va tăia livrările de gaze în iunie, dacă Ucraina nu începe să le plătească în avans, după ce a acumulat facturi restante de 3,5 miliarde de dolari. Gazprom a mărit în aprilie prețul pentru Ucraina cu 81%, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Ucraina a spus că prețul mai mare nu are nicio justificare economică și că va plăti datoria după ce Rusia readuce prețul la nivelul din primul trimestru.

Securitatea energetică urcă pe agenda UE, a spus Oettinger. Criza din Ucraina vine în contextul în care Uniunea pregătește o decizie privind politicile pentru energie și schimbări climatice pentru deceniul care începe în 2020. Stimularea energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum și „producția sustenabilă a combustibilor fosili competitivi”, ar putea ajuta la reducerea importurilor, a spus Comisia.

Grupul de lobby pentru mediu Greenpeace a criticat ghidul UE, spunând că are potențialul de a prelungi dependența Europei de importurile de combustibili fosili.

„Europa ar trebui să exploateze enormul potențial de economisire a energiei și de dezvoltare a a regenerabilelor de pe teritoriul său prin stabilirea unor ținte ambițioase pentru 2030”, a spus Franziska Achterberg, director al Greenpeace responsabil cu politicile UE. „Orice altceva ar fi dezastruos, nu doar economic, ci și din punctul de vedere al mediului. Ar fi iresponsabil politic”, a conchis el.

Negocieri comerciale comune ale UE cu rușii?

Pentru a crește securitatea energetică a Europei, statele membre ar trebui să dezvolte infrastructura pentru gaze, să coordoneze mai bine „deciziile importante privind politicile energetice” și să se asigure că sunt total conforme legilor UE contractele lor cu furnizorii externi, conform raportului Comisiei.

Organismul de reglementare al UE a spus de asemenea că va examina dacă Uniunea ar putea implementa proceduri pentru a crește transparența pieței.

„În plus, mecanismele voluntare de agregare a cererii, care ar putea crește puterea de negociere a cumpărătorilor europeni, ar putea fi evaluate”, a precizat CE. „Aceste operațiuni ar trebui să fie gândite cu atenție și să fie executate pentru a asigura compatibilitatea cu legislația UE și legea comercială”, se arată în document.

Ideea ca Europa să-și mărească atuurile de negociere în fața furnizorilor externi a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk, care a propus luna trecută o uniune energetică, ce ar urma să includă mai mulți cumpărători colectivi de gaze. Comisia va analiza planul lui Tusk și va da un răspuns asupra lui înainte de summitul din iunie, a spus Oettinger.

Majorarea accizelor a scumpit combustibilii cu 3,6% în aprilie comparativ cu martie, în timp ce energia electrică s-a ieftinit luna trecută cu aproape 1%, iar gazele – cu 0,85%.

Ca urmare a majorării accizelor de la 1 aprilie, combustibilii s-au scumpit cu 3,6% luna trecută, față de martie, iar de la începutul anului scumpirea a fost de 4,85%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Lunar, prețul la combustibili s-a majorat cu 1,12% în ianuarie, 0,49% în februarie și 0,03% în martie.

Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față de cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a României la 3,5%, estima BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității în februarie.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale în februarie 2014, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

Curent și gaze mai ieftine

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu aproape 1% (0,98%) în aprilie față de martie, ceea ce a făcut ca, în comparație cu începutul anului, curentul electric să fie mai ieftin cu 0,13%, compensându-se scumpirea lunară de 0,86% din ianuarie. În februarie și martie, prețul energiei electrice a stagnat.

Pe 28 martie a intrat în vigoare o hotărâre de Guvern prin care cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, este înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii a fost, potrivit Guvernului, evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

În aprilie față de martie, gazele naturale s-au ieftinit cu 0,85%. De la începutul anului, gazele s-au scumpit cu doar 0,30%. Lunar, doar în ianuarie s-a consemnat o majorare a prețului la gaze, cu 1,17%, în următoarele două luni prețul acestora stagnând.

Ieftinirea cumulată din aprilie se datorează reducerilor de prețuri de care au beneficiat consumatorii industriali de pe piața liberă, majoritari ca pondere în totalul consumului, reduceri care au compensat majorarea cu 2% a prețului reglementat pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei industriali.

Reducerile de prețuri de pe piața liberă au survenit ca urmare a reducerii consumului și a modificării formulei de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE. Formula a fost modificată astfel încât să țină cont de prețurile efective rezultate din tranzacțiile dintre vânzători și cumpărători și nu de cel reglementat impus de stat, mai mare în actualele condiții economice.

Per total, scumpire de doar 0,05%

Prețul energiei termice a stagnat în aprilie față de martie, iar de la începutul anului s-a consemnat o scumpire de 0,24%. Lunar, încălzirea s-a scumpit cu 0,21% în ianuarie și cu 0,03% în martie, stagnând ca preț în februarie.

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

Cumulat, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a cunoscut o ieftinire de 0,83% în aprilie față de martie, iar față de începutul anului s-a consemnat o scumpire cu doar 0,05%. Lunar, grupa s-a scumpit cu 0,89% în ianuarie și a stagnat ca preț în următoarele două luni.

Furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy Romania SA, cel mai mare importator de gaze naturale din România anul trecut, s-a înscris, recent, ca participant la Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, devenind al șaselea jucător de pe această piață, unde deocamdată există un singur producător ofertant și nu a fost încheiată până în prezent nici o tranzacție.

GDF Suez Energy a fost, în 2013, cel mai mare importator de gaze naturale din România, cu o pondere de 18,52% din totalul importurilor.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), anul trecut, România a importat 20,26 milioane MWh de gaze, în scădere cu peste 42% față de 2012 (35,18 milioane MWh), iar suma totală plătită pentru aceste importuri s-a redus cu 50%, de la 5,03 miliarde lei la 2,51 miliarde lei.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au mai înscris cinci companii, respectiv OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading de gaze a OMV Petrom, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Licitații eșuate

Dintre cei doi producători înscriși, doar OMV Petrom Gas SRL a scos până în prezent gaze la vânzare pe PCGN, însă fără a reuși, până în prezent, să încheie vreo tranzacție. Miercuri, 23 aprilie, compania a vrut să vândă 212.000 MWh de gaze la OPCOM, prețul de pornire fiind de 90,5 lei/MWh, dar licitația a fost anulată din lipsă de cumpărători interesați. Luni, 28 aprilie, OMV Petrom Gas SRL organizează o nouă licitație, pentru aceeași cantitate de gaze și la același preț de pornire.

Și precedentele două licitații inițiate de OMV Petrom Gas SRL pe platforma PCGN de la OPCOM, din data de 1 aprilie, prin care compania scotea la vânzare în total o cantitate de gaze de 424.000 MWh, la prețul de pornire de 90, respectiv 90,50 lei/MWh, au fost anulate, întrucât până la data-limită anunțată nici un potențial cunpărător nu făcuse dovada constituirii garanțiilor financiare.

La prima licitație inițiată de divizia de trading de gaze a OMV Petrom, pe 21 februarie, compania nu a reușit să vândă nimic din cantitatea totală de 106.000 MWh scoasă la vânzare, întrucât singurul cumpărător potențial interesant, MET Romania Energy Trade SRL, subsidiară a grupului ungar MOL, nu a fost dispus să plătească prețul cerut de OMV Petrom Gas SRL, de 82,50 lei/MWh.

Tranzacționarea pe burse va deveni obligatorie

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul acestei luni, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către ANRE.

"Deţinătorii de licenţă de producţie de gaze naturale şi afiliaţii acestora sunt obligaţi să tranzacţioneze pe piaţa centralizată, transparent şi nediscriminatoriu, o parte din cantitatea produsă, într-un cuantum stabilit de ANRE pe baza reglementărilor proprii", stipulează articolul unic al proiectului.

În expunerea de motive a proiectului de lege, Guvernul susține că, în acest fel, vrea să încurajeze "formarea preţurilor din producţia internă pe baza unor mecanisme bazate pe cerere şi ofertă, în condiţii de transparenţă şi nediscriminare a participanţilor la piaţă, precum şi de a elimina intervenţiile administrative din procesul de formare a preţurilor de valorificare a gazelor naturale din producţia internă".

Angajament față de FMI

"În egală măsură, se urmăreşte asigurarea unui rol semnificativ a pieţei gazelor naturale din România, în contextul formării pieţei unice europene de energie şi gaze naturale şi, totodată, determinarea unei valori de piaţă obiective a gazelor naturale, coroborate cu sporirea eficienţei consumului acestora într-un cadru economic sustenabil care va fi definit strategic atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel sectorial", se mai afirmă în documentul citat.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Romgaz și Petrom sunt cei mai importanți producători de gaze din România, având cumulat o cotă de piață de circa 90%. Alți producători sunt Amromco Ploiești, Aurelian Oil&Gas, Lotus Petrol sau Foraj Sonde.

Licitația de miercuri de pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, la care OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading de gaze naturale a OMV Petrom, vroia să vândă 212.000 MWh de gaze, a fost anulată din lipsă de cumpărători interesați.

"Având în vedere faptul că, până la termenul stabilit prin anunțul de organizare a sesiunii de licitație, nu a fost făcută dovada constituirii de garanții pentru oferte de răspuns (...), nefiind astfel îndeplinite condițiile de organizare a sesiunii de licitație, OPCOM declară anulată sesiunea de licitație", se arată într-un anunț al operatorului pieței.

OMV Petrom Gas SRL scosese la licitație un număr de 8 contracte de vânzare de gaze, cantitatea fiind de 26.500 MWh/contract, potrivit OPCOM. Potențialii cumpărători interesați care doreau să participe la licitație ar fi trebuit să constituie garanții financiare în cuantum de 1% din valoarea ofertei.

Garanția financiară trebuia să fie valabilă la 30 aprilie 2014, dovada constituirii garanțiilor (copie garanții) trebuia depusă până cel târziu marți, 22 aprilie, ora 16.30, iar originalul scrisorii de garanție trebuia transmis la OPCOM până cel târziu miercuri, 23 aprilie, ora 9.00.

Licitații și la BRM

Tot miercuri, 23 aprilie, OMV Petrom Gas SRL organizează două licitații la Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care scoate la vânzare în total 424.00 MWh de gaze din producția internă, câte 212.000 pe fiecare licitație, data începerii livrării în caz de succes al ofertelor fiind 1 mai, respectiv 1 iunie 2014.

Parțial, se pot depune oferte pentru cantitatea minimă de 26.500 MWh. Garanția bursieră este de 11.991,25 lei pentru fiecare pachet de 26.500 MWh. Cele două licitații vor avea loc începând cu orele 14, respectiv 15.

În aceeași zi, tot la BRM, GDF Suez Energy și Electrocentrale Oradea organizează licitații pentru a cumpăra în total 460.144 MWh de gaze.

Până în prezent, OMV Petrom Gas SRL a reușit să vândă gaze la licitație doar la BRM, nu și pe platforma PCGN de la OPCOM.

Ce doresc cumpărătorii

Francezii organizează trei licitații, cantitățile solicitate la fiecare fiind de 10.000, 60.000 și 120.000 MWh de gaze, în total 190.000 MWh din producția internă, cu livrare de 10.000 MWh/lună pentru fiecare lot. Toate cele trei ședințe de tranzacționare debutează la ora 14.30.

Pentru lotul de 10.000 Mwh, limita de preț acceptată de GDF Suez Energy este de 78 lei/MWh, pentru cel de 60.000 – de 91 lei/MWh, în timp ce pentru cel de 120.000 nu a fost publicată o limită de preț acceptată. La prima licitație, garanția bursieră este de 4.000 de lei, la a doua – de 12.000 de lei pentru fiecare pachet de 3.000 MWh (cantitatea minimă parțială acceptată de ofertant), iar la cea de-a treia – de 24.000 de lei.

GDF Suez Energy solicită și garanții bilaterale, părțile urmând să-și garanteze reciproc livrarea, respectiv achitarea gazelor prin scrisori de garanție bancară. Valoarea acestora trebuie să fie egală cu cea a întregii cantități de gaze la prima licitație și cu două luni de livrare la celelalte două licitații.

Toate cele trei licitații organizate de GDF Suez Energy vor avea loc la orele 14.30. Perioadele de livrare a gazelor, în caz de reușită a ofertelor, sunt de 1-31 mai pentru prima licitație, 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015 pentru cea de-a doua și 1 iulie 2014 – 30 iunie 2015 pentru cea de-a treia.

Tot miercuri, 23 aprilie, Electrocentrale Oradea organizează o licitație la BRM la care vrea să cumpere 270.144 MWh de gaze naturale, din care 77% destinate producției în cogenerare pentru populație, iar restul – producției în cogenerare pentru agenții economici. Perioada de livrare, în caz de reușită a ofertei, este 20 mai 2014 - 30 septembrie 2014. Garanția bursieră este de 120.000 lei, iar ședința de tranzacționare va începe la ora 11.

Miercuri, 23 aprilie, se anunță a fi o zi extrem de interesantă pentru platformele românești de tranzacționare a gazelor naturale de la OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). OMV Petrom Gas SRL, traderul de gaze controlat de cea mai mare companie din România, scoate în total la vânzare, pe cele două burse, 848.000 MWh de gaze. La BRM s-au anunțat și cumpărători interesați: GDF Suez Energy și Electrocentrale Oradea vor să cumpere în total 460.144 MWh de gaze.

OMV Petrom Gas SRL organizează două licitații la BRM pe 23 aprilie, la care scoate la vânzare în total 424.00 MWh de gaze din producția internă, câte 212.000 pe fiecare licitație, data începerii livrării în caz de succes al ofertelor fiind 1 mai, respectiv 1 iunie 2014.

Parțial, se pot depune oferte pentru cantitatea minimă de 26.500 MWh. Garanția bursieră este de 11.991,25 lei pentru fiecare pachet de 26.500 MWh. Cele două licitații vor avea loc începând cu orele 14, respectiv 15.

În aceeași zi, tot la BRM, GDF Suez Energy și Electrocentrale Oradea organizează licitații pentru a cumpăra în total 460.144 MWh de gaze.

Ce prețuri maxime acceptă GDF Suez

Francezii organizează trei licitații, cantitățile solicitate la fiecare fiind de 10.000, 60.000 și 120.000 MWh de gaze, în total 190.000 MWh din producția internă, cu livrare de 10.000 MWh/lună pentru fiecare lot.

Pentru lotul de 10.000 Mwh, limita de preț acceptată de GDF Suez Energy este de 78 lei/MWh, pentru cel de 60.000 – de 91 lei/MWh, în timp ce pentru cel de 120.000 nu a fost publicată o limită de preț acceptată. La prima licitație, garanția bursieră este de 4.000 de lei, la a doua – de 12.000 de lei pentru fiecare pachet de 3.000 MWh (cantitatea minimă parțială acceptată de ofertant), iar la cea de-a treia – de 24.000 de lei.

GDF Suez Energy solicită și garanții bilaterale, părțile urmând să-și garanteze reciproc livrarea, respectiv achitarea gazelor prin scrisori de garanție bancară. Valoarea acestora trebuie să fie egală cu cea a întregii cantități de gaze la prima licitație și cu două luni de livrare la celelalte două licitații.

Gaze pentru cogenerare

Toate cele trei licitații organizate de GDF Suez Energy vor avea loc la orele 14.30. Perioadele de livrare a gazelor, în caz de reușită a ofertelor, sunt de 1-31 mai pentru prima licitație, 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015 pentru cea de-a doua și 1 iulie 2014 – 30 iunie 2015 pentru cea de-a treia.

Tot pe 23 aprilie, Electrocentrale Oradea organizează o licitație la BRM la care vrea să cumpere 270.144 MWh de gaze naturale, din care 77% destinate producției în cogenerare pentru populație, iar restul – producției în cogenerare pentru agenții economici. Perioada de livrare, în caz de reușită a ofertei, este 20 mai 2014 - 30 septembrie 2014.

Garanția bursieră este de 120.000 lei, iar ședința de tranzacționare va începe la ora 11.

Licitații și la OPCOM

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading de gaze naturale a OMV Petrom, organizează, pe 23 și 28 aprilie, două licitații pe piața centralizată de gaze naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, la care vrea să vândă în total o cantitate de 424.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 90,5 lei/MWh, superior celor solicitate de companie la precedentele licitații inițiate la OPCOM, dar și celor obținute anterior la Bursa Română de Mărfuri (BRM).

La fiecare dintre cele două licitații, OMV Petrom Gas SRL scoate la vânzare câte un număr de 8 contracte de vânzare de gaze, cantitatea fiind de 26.500 MWh/contract, potrivit OPCOM. Potențialii cumpărători interesați care doresc să participe la cele două licitații trebuie să constituie garanții financiare în cuantum de 1% din valoarea ofertei.

Pentru licitația din 23 aprilie, ora 10, garanția financiară trebuie să fie valabilă la 30 aprilie 2014, dovada constituirii garanțiilor (copie garanții) trebuie depusă până cel târziu marți, 22 aprilie, ora 16.30, iar originalul scrisorii de garanție trebuie transmis la OPCOM până cel târziu miercuri, 23 aprilie, ora 9.00.

Pentru licitația din 28 aprilie, ora 10, garanția financiară trebuie să fie valabilă la 6 mai 2014, dovada constituirii garanțiilor (copie garanții) trebuie depusă până cel târziu vineri, 25 aprilie, ora 12.00, iar originalul scrisorii de garanție trebuie transmis la OPCOM până cel târziu luni, 28 aprilie, ora 9.00.

Eșecuri pe OPCOM, succese la BRM

Precedentele două licitații inițiate de OMV Petrom Gas SRL pe platforma PCGN de la OPCOM, din data de 1 aprilie, prin care compania scotea la vânzare în total o cantitate similară de gaze, de 424.000 MWh, la prețul de pornire de 90, respectiv 90,50 lei/MWh, au fost anulate, întrucât până la data-limită anunțată nici un potențial cumpărător nu făcuse dovada constituirii garanțiilor financiare.

La prima licitație inițiată de divizia de trading de gaze a OMV Petrom, pe 21 februarie, compania nu a reușit să vândă nimic din cantitatea totală de 106.000 MWh scoasă la vânzare, întrucât singurul cumpărător potențial interesant, MET Romania Energy Trade SRL, subsidiară a grupului ungar MOL, nu a fost dispus să plătească prețul cerut de OMV Petrom Gas SRL, de 82,50 lei/MWh.

În schimb, OMV Petrom Gas SRL a vândut pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la finalul lunii trecute, în decurs de trei zile, un volum de gaze de aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh) la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât obținuse pe volumele plasate în urmă cu aproximativ o lună, pe 19 februarie.

Potrivit unor surse din piață, pe 25 martie, OMV Petrom Gas a vândut un volum de gaze de aproximativ 17,5 milioane de metri cubi (185.000 MWh), iar pe 27 martie unul de 2,5 milioane (26.500 MWH), la același preț, de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA).

Volumul de gaze vândut este integral din producția internă curentă. Perioadele de livrare variază, începând cu luna aprilie și terminând cu finalul trimestrului al doilea al anului, OMV Petrom scoțând la vânzare mai multe pachete cu termene de livrare diferite.

Anterior, OMV Petrom Gas SRL vânduse, pe data de 19 februarie, pentru prima data gaze pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Cel mai bun preț oferit în timpul ședinței de tranzacționare electronice din februarie, acceptat de OMV Petrom Gas, s-a cifrat la 80 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), potrivit unui comunicat BRM. Prețul obținut este cu 2,5 lei sub cel cu care a OMV Petrom Gas scosese la licitație pe OPCOM o cantitate identică de gaze.

Cantitatea scoasă la vânzare la BRM pe 19 februarie a fost de 106.000 MWh gaze naturale producție internă (50% producție interna curenta, 50% producție internă din înmagazinare) cu perioada de livrare 01.03.2014 ora 06.00 - 01.04.2014 ora 06.00. Potrivit BRM, cantitatea vândută a fost de 53.000 MWh.

Tranzacționarea pe burse va deveni obligatorie

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul acestei luni, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Deţinătorii de licenţă de producţie de gaze naturale şi afiliaţii acestora sunt obligaţi să tranzacţioneze pe piaţa centralizată transparent şi nediscriminatoriu o parte din cantitatea produsă, într-un cuantum stabilit de ANRE pe baza reglementărilor proprii", stipulează articolul unic al proiectului.

În expunerea de motive a proiectului de lege, Guvernul susține că, în acest fel, vrea să încurajeze "formarea preţurilor din producţia internă pe baza unor mecanisme bazate pe cerere şi ofertă, în condiţii de transparenţă şi nediscriminare a participanţilor la piaţă, precum şi de a elimina intervenţiile administrative din procesul de formare a preţurilor de valorificare a gazelor naturale din producţia internă".

"În egală măsură, se urmăreşte asigurarea unui rol semnificativ a pieţei gazelor naturale din România, în contextul formării pieţei unice europene de energie şi gaze naturale şi, totodată, determinarea unei valori de piaţă obiective a gazelor naturale, coroborate cu sporirea eficienţei consumului acestora într-un cadru economic sustenabil care va fi definit strategic atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel sectorial", se mai afirmă în documentul citat.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

Tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz a fost majorat cu 1,04%, în timp ce tariful similar la Depomureș a fost redus cu 5,17%, față de 2013, potrivit dispozițiilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Anul trecut, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce, anterior, nu mai fuseseră modificate din 2009. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Astfel, ANRE a dispus majorarea cu 1,04% a tarifului reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz, de la 17,29 lei/MWh în ciclul de înmagazinare aprilie 2013-martie 2014 la 17,47 lei/MWh în ciclul de înmagazinare aprilie 2014-martie 2015.

Pe componentele tarifului, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost majorată de la 13,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare la 13,14 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componenta volumetrică pentru injecția gazelor a fost majorată cu 6,75%, de la 2,37 la 2,53 lei/MWh, iar cea pentru extracția gazelor a fost menținută la 1,80 lei/MWh.

Potrivit Ordinului ANRE nr. 29/2014, venitul total și venitul total reglementat al Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale se vor menține la nivelurile din ciclul de înmagazinare aprilie 2013-martie 2014, de 464,04 milioane lei, respectiv 356,89 milioane lei. Capacitatea operațională a Romgaz este de 29.355.360 MWh.

Reducere la divizia GDF Suez

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost redus de ANRE cu 5,17%, de la 12,38 lei/MWh la 11,65 lei/MWh.

Componenta pentru rezervare a fost redusă cu 7,24%%, de la 8,01 lei/MWh la 7,43 lei/MWh, cea pentru injecția de gaze a fost ușor majorată, cu 1,29%, de la 3,10 lei/MWh la 3,14 lei/MWh, iar cea pentru extracția de gaze a fost diminuată cu 7,87%, de la 1,27 lei/MWh la 1,17 lei/MWh.

Ordinul ANRE nr. 30/2014 prevede că venitul total din înmagazinarea de gaze al Depomureș va fi diminuat cu 7,23%, de la 38,01 la 35,26 milioane lei, iar venitul total reglementat va crește cu 17%, de la 30,4 la 35,57 milioane lei. Capacitatea operațională a Depomureș este de 3.154.550 MWh.

Se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale se reflectă în în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale.

Astfel, pentru ciclul 2014-2015, ANRE a stabilit pentru furnizori un stoc minim total de gaze naturale de 19,81 milioane MWh, în scădere cu 19% de la nivelul de 24,47 milioane MWh stabilit pentru ciclul anterior, din care 11,65 milioane MWh pentru piața reglementată, cu aproape 30% mai puțin față de ciclul anterior (16,54 milioane MWh) și 8,16 milioane MWh pentru segmentul concurențial, cantitate cu 3% mai mare decât cea aferentă ciclului anterior (7,92 milioane MWh). Transgaz are obligația menținerii unui stoc minim de gaze de 212.000 MWh, similar cu cel din ciclul anterior.

La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Majorări de peste 50% în 2013

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Anul trecut, tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș au fost majorate cu peste 50%, începând cu 30 aprilie 2013. La Romgaz, tariful a fost majorat cu aproape 55%, iar la Depomureș – cu peste 57%. Anterior, respectivele tarife nu mai fuseseră modificate din 2009.

Tarifele de înmagazinare ar fi trebuit majorate încă din aprilie 2012, potrivit raportului ANRE pe anul trecut privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate, Autoritatea precizând că veniturile nerealizate din cauza amânării majorării, între 1 aprilie 2012 și data stabilirii noilor tarife, se consideră venituri amânate.

„În noua Metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, publicată in 25 mai 2012, a fost introdusă noţiunea de venit amânat, care reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este indreptăţit să il realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate intr-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor aprobate pe parcursul perioadei de reglementare, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmand a fi agreate cu fiecare titular de licenţă in parte”, se arată în raportul citat.

 OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading de gaze naturale a OMV Petrom, organizează, pe 23 și 28 aprilie, două licitații pe piața centralizată de gaze naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, la care vrea să vândă în total o cantitate de 424.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 90,5 lei/MWh, superior celor solicitate de companie la precedentele licitații inițiate la OPCOM, dar și celor obținute anterior la Bursa Română de Mărfuri (BRM).

La fiecare dintre cele două licitații, OMV Petrom Gas SRL scoate la vânzare câte un număr de 8 contracte de vânzare de gaze, cantitatea fiind de 26.500 MWh/contract, potrivit OPCOM.

Potențialii cumpărători interesați care doresc să participe la cele două licitații trebuie să constituie garanții financiare în cuantum de 1% din valoarea ofertei.

Pentru licitația din 23 aprilie, ora 10, garanția financiară trebuie să fie valabilă la 30 aprilie 2014, dovada constituirii garanțiilor (copie garanții) trebuie depusă până cel târziu marți, 22 aprilie, ora 16.30, iar originalul scrisorii de garanție trebuie transmis la OPCOM până cel târziu miercuri, 23 aprilie, ora 9.00.

Pentru licitația din 28 aprilie, ora 10, garanția financiară trebuie să fie valabilă la 6 mai 2014, dovada constituirii garanțiilor (copie garanții) trebuie depusă până cel târziu vineri, 25 aprilie, ora 12.00, iar originalul scrisorii de garanție trebuie transmis la OPCOM până cel târziu luni, 28 aprilie, ora 9.00.

Eșecuri pe OPCOM, succese la BRM

Precedentele două licitații inițiate de OMV Petrom Gas SRL pe platforma PCGN de la OPCOM, din data de 1 aprilie, prin care compania scotea la vânzare în total o cantitate similară de gaze, de 424.000 MWh, la prețul de pornire de 90, respectiv 90,50 lei/MWh, au fost anulate, întrucât până la data-limită anunțată nici un potențial cunpărător nu făcuse dovada constituirii garanțiilor financiare.

La prima licitație inițiată de divizia de trading de gaze a OMV Petrom, pe 21 februarie, compania nu a reușit să vândă nimic din cantitatea totală de 106.000 MWh scoasă la vânzare, întrucât singurul cumpărător potențial interesant, MET Romania Energy Trade SRL, subsidiară a grupului ungar MOL, nu a fost dispus să plătească prețul cerut de OMV Petrom Gas SRL, de 82,50 lei/MWh.

În schimb, OMV Petrom Gas SRL a vândut pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la finalul lunii trecute, în decurs de trei zile, un volum de gaze de aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh) la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât obținuse pe volumele plasate în urmă cu aproximativ o lună, pe 19 februarie.

Potrivit unor surse din piață, pe 25 martie, OMV Petrom Gas a vândut un volum de gaze de aproximativ 17,5 milioane de metri cubi (185.000 MWh), iar pe 27 martie unul de 2,5 milioane (26.500 MWH), la același preț, de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA).

Volumul de gaze vândut este integral din producția internă curentă. Perioadele de livrare variază, începând cu luna aprilie și terminând cu finalul trimestrului al doilea al anului, OMV Petrom scoțând la vânzare mai multe pachete cu termene de livrare diferite.

Anterior, OMV Petrom Gas SRL vânduse, pe data de 19 februarie, pentru prima data gaze pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Cel mai bun preț oferit în timpul ședinței de tranzacționare electronice din februarie, acceptat de OMV Petrom Gas, s-a cifrat la 80 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), potrivit unui comunicat BRM. Prețul obținut este cu 2,5 lei sub cel cu care a OMV Petrom Gas scosese la licitație pe OPCOM o cantitate identică de gaze.

Cantitatea scoasă la vânzare la BRM pe 19 februarie a fost de 106.000 MWh gaze naturale producție internă (50% producție interna curenta, 50% producție internă din înmagazinare) cu perioada de livrare 01.03.2014 ora 06.00 - 01.04.2014 ora 06.00. Potrivit BRM, cantitatea vândută a fost de 53.000 MWh.

Tranzacționarea pe burse va deveni obligatorie

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul acestei luni, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Deţinătorii de licenţă de producţie de gaze naturale şi afiliaţii acestora sunt obligaţi să tranzacţioneze pe piaţa centralizată transparent şi nediscriminatoriu o parte din cantitatea produsă, într-un cuantum stabilit de ANRE pe baza reglementărilor proprii", stipulează articolul unic al proiectului.

În expunerea de motive a proiectului de lege, Guvernul susține că, în acest fel, vrea să încurajeze "formarea preţurilor din producţia internă pe baza unor mecanisme bazate pe cerere şi ofertă, în condiţii de transparenţă şi nediscriminare a participanţilor la piaţă, precum şi de a elimina intervenţiile administrative din procesul de formare a preţurilor de valorificare a gazelor naturale din producţia internă".

"În egală măsură, se urmăreşte asigurarea unui rol semnificativ a pieţei gazelor naturale din România, în contextul formării pieţei unice europene de energie şi gaze naturale şi, totodată, determinarea unei valori de piaţă obiective a gazelor naturale, coroborate cu sporirea eficienţei consumului acestora într-un cadru economic sustenabil care va fi definit strategic atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel sectorial", se mai afirmă în documentul citat.

Nu erau obligați până în prezent

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Romgaz și Petrom sunt cei mai importanți producători de gaze din România, având cumulat o cotă de piață de circa 90%. Alți producători sunt Amromco Ploiești, Aurelian Oil&Gas, Lotus Petrol sau Foraj Sonde.

În prezent, la PCGN sunt înregistrați 5 participanți, respectiv OMV Petrom Gas SRL, Amromco Energy SRL, MET Romania Energy Trade SRL, Azomureș SA și C-Gaz & Energy Distribuție SRL, ultimul înscris.

Regulamentul privind tranzacționarea gazelor naturale pe platforma PCGN de la OPCOM a fost aprobat și a intrat în vigoare încă de la sfârșitul lunii iulie a anului trecut, printr-un ordin al ANRE. De asemenea, au fost aprobate tarifele care urmează să fie încasate de OPCOM de la traderii de gaze naturale. Înregistrarea pe piața PCGN costă 400 de lei pe an, iar introducerea unei oferte de vânzare – 821 de lei.

Singura companie care a scos la vânzare gaze pe piața centralizată de gaze naturale (PCGN) de la OPCOM, până în prezent, a fost OMV Petrom Gas SRL, subsidiara OMV Petrom.

Context

În acest moment, pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat, care permite marilor consumatori industriali să obțină discounturi de la producători.

Astfel, anul trecut, consumul național estimat de gaze naturale a scăzut cu peste 8%, în special din cauza scăderii cererii industriale. Din aceeași cauză, importurile de gaze din Rusia ale României au scăzut în 2013 cu aproape 50%, ca și suma plătită celor de la Gazprom pentru aceste importuri.

În aceste condiții, tocmai pentru a încuraja trecerea cât mai multor consumatori noncasnici de pe segmentul reglementat pe piața liberă, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE.

În prezent, pentru a respecta legea, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor noncasnici din piața liberă impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali din piața liberă ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

"Această situaţie a condus, practic, la anularea avantajelor pe care piața concurenţială le poate oferi participanților, inactivând principiul de formare a preţurilor pe piaţa concurenţială „pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale”, principiu stipulat în mod expres în cuprinsul art. 177 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG elaborat de Guvern.

Guvernul vrea să țină prețul jos pentru consumatorii industriali

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici din piața liberă, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Găselnița va funcționa atâta timp cât, din cauza condițiilor economice interne și internaționale, prețurile la gaze pentru consumatorii noncasnici de pe piața liberă vor rămâne inferioare celor pentru consumatorii industriali din segmentul reglementat, încurajând tot mai multe companii, care în prezent aleg să plătească prețul reglementat fixat de Guvern, să se mute pe piața liberă, pentru a obține reduceri.

În acest fel, se încearcă împușcarea a doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte se respectă calendarul de aliniere a prețurilor reglementate la gaze pentru consumatorii noncasnici la cele din UE, în timp ce, pe de altă parte, se încearcă atragerea cât mai multor consumatori industriali de gaze pe piața liberă, în speranța că prețurile vor rămâne mai mici decât cele de pe piața reglementată.

Guvernul Ponta a recurs la această soluție după ce s-a confruntat cu presiuni puternice, concertate, atât din partea patronatelor, cât și a sindicatelor, care au amenințat cu numeroase disponibilizări din cauza scumpirii gazelor, eventualitate extrem de neplăcută pentru politicieni, în anul electoral 2014. Marii consumatori industriali de gaze sunt printre cei mai mari angajatori din economia românească.

Planul Guvernului riscă să fie subminat de agravarea conflictului dintre Ucraina și Rusia, care ar putea crea probleme în aprovizionarea cu gaze a României, având ca afect creșterea prețurilor pe piața liberă.

Producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Deţinătorii de licenţă de producţie de gaze naturale şi afiliaţii acestora sunt obligaţi să tranzacţioneze pe piaţa centralizată transparent şi nediscriminatoriu o parte din cantitatea produsă, într-un cuantum stabilit de ANRE pe baza reglementărilor proprii", stipulează articolul unic al unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, elaborat de Departamentul pentru Energie.

În expunerea de motive a proiectului de lege, Guvernul susține că, în acest fel, vrea să încurajeze "formarea preţurilor din producţia internă pe baza unor mecanisme bazate pe cerere şi ofertă, în condiţii de transparenţă şi nediscriminare a participanţilor la piaţă, precum şi de a elimina intervenţiile administrative din procesul de formare a preţurilor de valorificare a gazelor naturale din producţia internă".

"În egală măsură, se urmăreşte asigurarea unui rol semnificativ a pieţei gazelor naturale din România, în contextul formării pieţei unice europene de energie şi gaze naturale şi, totodată, determinarea unei valori de piaţă obiective a gazelor naturale, coroborate cu sporirea eficienţei consumului acestora într-un cadru economic sustenabil care va fi definit strategic atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel sectorial", se mai afirmă în documentul citat.

Nu erau obligați până în prezent

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Romgaz și Petrom sunt cei mai importanți producători de gaze din România, având cumulat o cotă de piață de circa 90%. Alți producători sunt Amromco Ploiești, Aurelian Oil&Gas, Lotus Petrol sau Foraj Sonde.

În prezent, la PCGN sunt înregistrați 5 participanți, respectiv OMV Petrom Gas SRL, Amromco Energy SRL, MET Romania Energy Trade SRL, Azomureș SA și C-Gaz & Energy Distribuție SRL, ultimul înscris.

Doar Petrom a scos la vânzare gaze pe OPCOM

Regulamentul privind tranzacționarea gazelor naturale pe platforma PCGN de la OPCOM a fost aprobat și a intrat în vigoare încă de la sfârșitul lunii iulie a anului trecut, printr-un ordin al ANRE. De asemenea, au fost aprobate tarifele care urmează să fie încasate de OPCOM de la traderii de gaze naturale. Înregistrarea pe piața PCGN costă 400 de lei pe an, iar introducerea unei oferte de vânzare – 821 de lei.

Singura companie care a scos la vânzare gaze pe piața centralizată de gaze naturale (PCGN) de la OPCOM, până în prezent, a fost OMV Petrom Gas SRL, subsidiara OMV Petrom. Compania nu a reușit însă să și finalizeze tranzacțiile inițiate pe 21 februarie anul acesta, singurul cumpărător interesat, MET Romania Energy Trade, divizia de trading a grupului ungar de petrol și gaze MOL, neacceptând să plătească prețul cerut de Petrom.

În schimb, OMV Petrom Gas SRL a reușit, pe 19 februarie, să vândă 53.000 MWh de gaze naturale, dintr-o ofertă totală de 106.000 MWh, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), nemaiapelând la metoda negocierii directe cu furnizorii sau consumatorii pentru vânzarea producției.

Ulterior, la sfârșitul lunii martie, OMV a vândut, tot la BRM, în decurs de trei zile un volum de gaze de aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh), la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât a obținut pe volumele plasate pe 19 februarie.

Context

În acest moment, pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat, care permite marilor consumatori industriali să obțină discounturi de la producători.

Astfel, anul trecut, consumul național estimat de gaze naturale a scăzut cu peste 8%, în special din cauza scăderii cererii industriale. Din aceeași cauză, importurile de gaze din Rusia ale României au scăzut în 2013 cu aproape 50%, ca și suma plătită celor de la Gazprom pentru aceste importuri.

În aceste condiții, tocmai pentru a încuraja trecerea cât mai multor consumatori noncasnici de pe segmentul reglementat pe piața liberă, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE.

În prezent, pentru a respecta legea, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor noncasnici din piața liberă impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali din piața liberă ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

"Această situaţie a condus, practic, la anularea avantajelor pe care piața concurenţială le poate oferi participanților, inactivând principiul de formare a preţurilor pe piaţa concurenţială „pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale”, principiu stipulat în mod expres în cuprinsul art. 177 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG elaborat de Guvern.

Guvernul vrea să țină prețul jos pentru consumatorii industriali

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici din piața liberă, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Găselnița va funcționa atâta timp cât, din cauza condițiilor economice interne și internaționale, prețurile la gaze pentru consumatorii noncasnici de pe piața liberă vor rămâne inferioare celor pentru consumatorii industriali din segmentul reglementat, încurajând tot mai multe companii, care în prezent aleg să plătească prețul reglementat fixat de Guvern, să se mute pe piața liberă, pentru a obține reduceri.

În acest fel, se încearcă împușcarea a doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte se respectă calendarul de aliniere a prețurilor reglementate la gaze pentru consumatorii noncasnici la cele din UE, în timp ce, pe de altă parte, se încearcă atragerea cât mai multor consumatori industriali de gaze pe piața liberă, în speranța că prețurile vor rămâne mai mici decât cele de pe piața reglementată.

Guvernul Ponta a recurs la această soluție după ce s-a confruntat cu presiuni puternice, concertate, atât din partea patronatelor, cât și a sindicatelor, care au amenințat cu numeroase disponibilizări din cauza scumpirii gazelor, eventualitate extrem de neplăcută pentru politicieni, în anul electoral 2014. Marii consumatori industriali de gaze sunt printre cei mai mari angajatori din economia românească.

Marți, 1 aprilie 2014, va surveni prima dintre cele trei etape de scumpire a gazelor naturale programate pentru anul acesta. Pentru consumatorii casnici, lucrurile sunt limpezi. Prețul gazelor va crește cu 2,37%% de la 1 aprilie (de la 50,60 la 51,80 lei/MWh), iar ulterior, de la 1 iulie, cu 2,89%, la 53,30 lei/MWh, iar de la 1 octombrie cu încă 2,44%, la 54,60 lei/MWh. În total, începând din 1 aprilie și până la finalul anului, populația va plăti gaze cu 7,9% mai scumpe. Pe tot anul, de la 31 decembrie 2013, scumpirea va fi de 9,63%.

Scumpirile se efectuează potrivit calendarului de aliniere a prețurilor interne reglementate la gaze la cele europene, convenit cu UE și FMI.

Pentru companii, lucrurile nu sunt la fel de simple. Segmentul consumatorilor noncasnici este împărțit în două. Avem, pe de o parte, consumatorii industriali din piața reglementată, care vor suporta și ei scumpiri. Pentru aceștia, potrivit calendarului de aliniere, de la 1 aprilie gazele ar fi trebuit să fie mai scumpe cu nu mai puțin de 24%, prețul crescând, potrivit calendarului menționat, de la 72 la 89,40 lei/MWh.

Însă potrivit președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Havrileț, scumpirea de la 1 aprilie, pentru acest segment de consumatori noncasnici, va fi de doar 5%, fiind urmată de o scumpire cu încă 5% de la 1 iulie și de una cu încă 4% de la 1 octombrie.

Consum în scădere

Consumatorii industriali din piața reglementată reprezintă însă, potrivit autorităților, doar circa 15% din totalul consumatorilor noncasnici de gaze naturale. Ceilalți cumpără gaze de pe piața liberă, unde prețurile se formează potrivit cererii și ofertei.

"În piaţa liberă preţurile se formează conform cererii şi ofertei şi aceste preţuri nu sunt egale cu cele din piaţa reglementată. Piaţa reglementată constituie un nucleu de 15%, în general consumatori mai mici, nu e vorba de marile industrii, care pot să aleagă: pot să rămână în cadrul pieţei reglementate plătind tarifele care sunt în calendar sau pot să aleagă să meargă în piaţa liberă şi să negocieze direct un alt preţ", a declarat președintele ANRE.

În acest moment, pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat, care permite marilor consumatori industriali să obțină discounturi de la producători.

Astfel, anul trecut, consumul național estimat de gaze naturale a scăzut cu peste 8%, în special din cauza scăderii cererii industriale. Din aceeași cauză, importurile de gaze din Rusia ale României au scăzut în 2013 cu aproape 50%, ca și suma plătită celor de la Gazprom pentru aceste importuri.

Impozit calculat la alt preț decât cel de vânzare

În aceste condiții, tocmai pentru a încuraja trecerea cât mai multor consumatori noncasnici de pe segmentul reglementat pe piața liberă, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE.

În prezent, pentru a respecta legea, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor noncasnici din piața liberă impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali din piața liberă ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

"Această situaţie a condus, practic, la anularea avantajelor pe care piața concurenţială le poate oferi participanților, inactivând principiul de formare a preţurilor pe piaţa concurenţială „pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale”, principiu stipulat în mod expres în cuprinsul art. 177 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG elaborat de Guvern.

De văzut cât timp va funcționa

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici din piața liberă, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Găselnița va funcționa atâta timp cât, din cauza condițiilor economice interne și internaționale, prețurile la gaze pentru consumatorii noncasnici de pe piața liberă vor rămâne inferioare celor pentru consumatorii industriali din segmentul reglementat, încurajând tot mai multe companii, care în prezent aleg să plătească prețul reglementat fixat de Guvern, să se mute pe piața liberă, pentru a obține reduceri.

În acest fel, se încearcă împușcarea a doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte se respectă calendarul de aliniere a prețurilor reglementate la gaze pentru consumatorii noncasnici la cele din UE, în timp ce, pe de altă parte, se încearcă atragerea cât mai multor consumatori industriali de gaze pe piața liberă, în speranța că prețurile vor rămâne mai mici decât cele de pe piața reglementată.

Guvernul Ponta a recurs la această soluție după ce s-a confruntat cu presiuni puternice, concertate, atât din partea patronatelor, cât și a sindicatelor, care au amenințat cu numeroase disponibilizări din cauza scumpirii gazelor, eventualitate extrem de neplăcută pentru politicieni, în anul electoral 2014. Marii consumatori industriali de gaze sunt printre cei mai mari angajatori din economia românească.

Marii consumatori intră pe bursă

Recent, producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș SA, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din industria românească, s-a înregistrat pentru a putea tranzacționa pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, devenind astfel al patrulea participant înregistrat la PCGN, înainte de scumpirile la gaze programate pentru consumatorii non-casnici anul acesta, prima dintre acestea urmând să survină de la 1 aprilie.

Azomureș devine, astfel, al patrulea participant înregistrat la PCGN, după OMV Petrom, Amromco Energy și MET Romania Energy Trade, fiind totodată primul consumator industrial semnificativ de gaze care se înscrie pe această piață.

În noiembrie anul trecut, conducerea Azomureș declara, la o conferință de profil, că are în pregătire investiţii pentru modernizare de 200 milioane euro în următorii doi ani, dar este posibil să nu le poată susţine din cauza preţului în creştere al gazulelor, care îi micşorează profitul.

La acel moment, Azomureş consuma lunar 80 de milioane de metri cubi de gaze, pentru care plătea 380-400 dolari/mia de metri cubi dacă gazele proveneau din import sau 220 dolari/mia de metri cubi pentru cele din producţia internă.

„Din ce să facem investiţiile dacă profitul tot scade din cauza creşterii preţului gazelor? Cum să faci liberalizare de preţuri în perioadă de criză?“, declara Mirela Tăban, directorul departamentului de importuri din Azomureş.

Prețurile și profiturile companiei British Gas sunt verificate de ministrul britanic al Energiei, care sugerează că aceasta ar putea să fie divizată.

Într-o scrisoare adresată organismului de reglementare în energie, ministrul Ed Davey a transmis că marjele de profit atinse de cele șase mari firme de pe piața energiei, „The Big Six”, pe segmentul de furnizare a gazelor naturale, sunt mai mari decât s-a crezut inițial, relatează BBC.

Oficialul le-a cerut reprezentanților organismului de reglementare să verifice poziția dominantă a companiei British Gas, care a anunțat că va participa la orice discuție pe această temă.

Ed Davey vrea să declanșeze o investigație în piață, subliniind că British Gas a impus consumatorilor interni prețuri excesive. Dacă organismul de reglementare ar descoperi dovezi ale unui monopol, acesta ar putea lua decizia divizării companiei.

British Gas deține în prezent 41% din piața internă a furnizării de gaze naturale, cea mai semnificativă cotă dintre „cei șase mari”. Compania precizează că informațiile la care a făcut referire Davey au fost deja făcute publice integral.

„Gândește radical!”

Titularul mandatului Energiei a cerut autorităților din domeniul concurenței să investigheze marjele de profit ale companiilor energetice, aceasta fiind o parte dintr-o verificare în derulare.

El a scris instituției de reglmentare, Ofgem, precum și autorității de supraveghere în domeniul concurenței (Competition and Markets Authority – n.r), cerându-le să ia în considerare orice soluție posibilă, „inclusiv divizarea oricărei companii despre care s-a dovedit că are o putere de monopol în detrimentul consumatorilor”.

„Este o chestiune importantă pentru consumatori, care se luptă cu facturile la energie”, a spus Ed Day, la BBC.

El a spus că vrea să facă astfel încât să fie mai ușor pentru consumator să schimbe furnizorul, făcând referire la cei 15 furnizori independenți care îi concurează acum pe „cei șase mari”.

Ed Davey a subliniat că vrea ca organismul de reglementare „să gândească radical” în ceea ce privește o eventuală divizare a „celor șase mari”, adăugând că nu este în atribuțiile unui ministru să rupă companii.

Lipsa de transparență a fost o problemă în descifrarea marjelor de profit ale companiilor energetice până în acest moment, a spus ministrul.

Miză politică

Costul energiei este un subiect aprins de dezbatere în Marea Britaniei de când liderul laburist Ed Miliband a promis că, dacă ar fi ales, ar îngheța prețurile la energie timp de 20 de luni.

„Acest guvern a lăsat companiile energetice să scape basma curată cu mărirea profiturilor pe seama consumatorilor greu încercați de facturile tot mai încărcate”, a spus Jonathan Reynolds, ministrul pentru energie și schimbări climatice din cabinetul din umbră al opoziției laburiste.

„Dacă guvernul vrea să fie luat în serios în ceea ce privește facturile la energie, trebuie să impună o înghețare a prețurilor și să ia măsuri pentru a împiedica aceste firme să le crească excesiv în viitor, așa cum a propus Partidul Laburist”, a adăugat politicianul.

Mai multe creșteri ale prețurilor peste nivelul inflației, operate de marii furnizori de energie, au declanșat de asemenea, nemulțumirea consumatorilor.

Anul trecut, guvernul și-a schimbat planul privind introducerea unei taxe pe energia verde în industrie, pentru a convinge marile companii energetice să își reducă creșterile propuse ale tarifelor.

„Poziție de monopol?”

Ed Davey a explicat faptul că dezbaterea privind prețurile energiei s-a concentrat în principal pe piața electricității, dar gazele reprezintă mai mult de două treimi din cuantumul facturilor la energie ale celor mai multe gospodării.

„Analiza marjelor de profit ale companiilor energetice arată că marja de profit medie pentru gaze este de aproximativ trei ori mai mare decât cea pentru electricitate”, a arătat ministrul în scrisoarea sa.

„Există dovezi că British Gas, compania cu cea mai mare cotă de piață internă în domeniul furnizării gazelor naturale, a încercat să impună unul dintre cele mai mari prețuri în ultimii trei ani și că a fost, în medie, cea mai profitabilă”, a completat el.

Într-o analiză complementară, ministrul a notat: „Arată aceste date faptul că British Gas are o poziție puternică de monopol care îi permite să genereze marje de profit ridicate?”.

Ed Davey estimează că, dacă marjele la gaze ar fi similare cu cele aplicate la electricitate, o gospodărie ar economisi, în medie, până la 40 de lire sterline pe an.

De ce tocmai acum?

„În prezent este în derulare o evaluare de piață independentă, realizată de Office of Fair Trading, Ofgem și Competition & Markets Authority”, a transmis, printr-un comunicat, British Gas.

„Datele la care se referă secretarul de stat în scrisoare sunt total transparente și au fost făcute publice de câteva săptămâni”, a precizat compania.

Consumatorii sunt liberi să schimbe furnizorii, au completat ulterior oficialii companiei, iar patru din cinci clienți ai British Gas au trecut deja pe alt tarif sau s-au mutat la alt furnizor cel puțin o dată.

„Aproximativ două treimi dintre clienții British Gas cumpără și gaze naturale, și electricitate de la noi, iar prețul gazelor este același pentru toți clienții, fie că pe factură sunt incluse doar gazele sau ambele utilități. Marjele de profit ale British Gas sunt, în medie, de 5%, după aplicarea taxelor”, a explicat directorul British Gas, Chris Weston.

Potrivit lui John Moyland, de la BBC, faptul că informațiile au fost disponibile publicului de câteva luni a ridicat întrebări privind motivul pentru care instituția de reglementare, Ofgem, nu a acționat deja.

Instituția a comunicat că deja investiga chestiuni referitoare la concurență și că nu va transmite oficial nimic altceva până la finalul anchetei. Se așteaptă ca rezultatele să fie făcute publice în martie.

„Ofgem lucrează în prezent alături de Competition Market Authority și Office of Fair Trading la un raport anual independent privind situația concurenței pe piața energiei”, a anunțat un purtător de cuvânt al instituției.

„Vom analiza toate dovezile disponibile în elaborarea acestui raport, iar până când nu va fi finalizat nu vom mai comenta pe acest subiect”, au completat reprezentanții organismului de reglementare.

Comparație cu supermarketurile

Richard Lloyd, directorul executiv al grupului de apărare a drepturilor consumatorilor Which?, a declarat că intervenția este „extrem de importantă” și că ar implica faptul că Ed Davey ar fi fost de acord cu Which? că „structura celor mai mari companii energetice este parțial de vină pentru evoluția prețurilor cu care s-au chinuit milioane de consumatori forțați să le plătească”.

„Acest lucru va pune o presune enormă asupra instituției de reglementare, în decurs de câteva săptămâni, pentru a anunța primii pași în direcția unei eventuale divizări a celei mai mari dintre marile companii energetice”, a adăugat el.

Tabelele care însoțesc scrisorile ministrului Davey arată că Centrica, cea care deține British Gaz, a avut marje de profit de 11,2% pe segmentul de gaze naturale în 2012 și o cotă de 41% din această piață.

SSE a avut de asemenea o marjă de profit ridicată, de 11,4%, dar o cotă de piață mult mai mică, prin urmare nu a fost văzută ca o mare problemă.

„SSE se așteaptă să aibă o marjă medie de profit pe segmentul de furnizare a energiei de 5% pe termen mediu”, a comunicat un purtător de cuvânt al companiei.

„În ultimii ani, rapoartele noastre contabile arată că am realizat mai puțin de atât. Marjele de profit pentru furnizarea gazelor naturale, în special, pot fi puternic influențate de condițiile meteo în orice an, la fel cum temperaturile excesiv de joase pot crește cantitatea pe care o consumă clienții”, a adăugat oficialul.

Compania rivală EDF a avut o pierdere de 4,1% pe segmentul de gaze naturale în 2012.

Analiza compară această cifră cu marjele de profit ale supermarketurilor, care se încadrează de obicei între 3,5 și 5%.

Prețul combustibililor a stagnat anul trecut, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în decembrie 2013, combustibilii au fost cu 0,37% mai ieftini față de decembrie 2012. În ultima lună a anului trecut, combustibilii s-au scumpit cu 0,68% comparativ cu luna anterioară, noiembrie 2013.

Pe de altă parte, serviciile de apă, canal şi salubritate s-au scumpit anul trecut cu 12,07%, prețul acestora crescând în decembrie față de noiembrie cu 0,09%, arată INS.

Potrivit sursei citate, în 2013, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a consemnat o scumpire cu 7,5%.

Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 9,25%. Prețul curentului electric a crescut cu 7,9%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%.

Inflaţia anuală a fost, la sfârşitul anului 2013, de 1,55%, iar creşterea preţurilor de consum s-a situat, astfel, aproape de nivelul minim al intervalului ţintit de Banca Naţională a României.

Banca centrală a stabilit pentru anul trecut o ţintă de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Anul trecut, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 1,81%, în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012, în timp ce mărfurile nealimentare şi serviciile s-au scumpit cu 3,62%, respectiv 3,43%, potrivit INS.

Pe parcursul întregului an, cel mai mult s-au ieftinit ouăle, cu 14,68%, pâinea, cu 11,39%, dar şi uleiul comestibil, cu 10,61%. Pe de altă parte, cel mai mult s-au scumpit apa, canalul şi salubritatea, cu 12,07%, gazele, cu 9,25%, tutunul şi ţigările, cu 8,66% şi energia electrică, cu 7,9%.

În decembrie 2013 faţă de luna anterioară, inflaţia a fost de 0,33%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,62%, cele nealimentare cu 0,15% iar serviciile cu 0,2%. În perioada menţionată, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 9,86%, ouă, cu 7,24% şi la legume şi conserve de legume, cu 5,51%. S-au ieftinit, în schimb, citricele, cu 2,81%.

"Creşterea medie a preţurilor per total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2012 - decembrie 2012), determinată pe baza IPC este 4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,2%", se mai arată în comunicatul INS.

Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 7,92% în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, acesta fiind și procentul de scumpire al gazelor comparativ cu decembrie 2012, în timp ce energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% luna trecută (scumpire de 7,57% de la începutul anului), iar serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Gazele naturale au consemnat o scumpire cu 7,92% luna trecută, în comparație cu iunie 2013, aceasta fiind prima din acest an, după ce tariful reglementat a fost majorat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la 1 iulie cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei non-casnici, potrivit calendarului convenit cu FMI.

Anul acesta va mai avea loc o etapă de scumpire a gazelor naturale, de la 1 octombrie, cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei non-casnici.

Ieftinire mai mică decât cea promisă

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% în iulie 2013 față de iunie, ca urmare a intrării în vigoare a măsurii de amânare până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru energie regenerabilă (certificate verzi), astfel încât scumpirea față de decembrie 2012 s-a redus la 7,57%. Ieftinirea este cu jumătate mai mică decât cea estimată de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, în cursul lunii iunie.

Atunci, ministrul declara că facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10% de la 1 iulie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Pe de altă parte, din declarațiile din iulie ale vicepreședintelui ANRE, Emil Calotă, a reieșit că valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezulta că facturile ar urma să scadă cu 4%. Datele de inflație ale INS pe august, care vor fi publicate pe 11 septembrie, vor proba sau nu acuratețea acestei estimări.

Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Noroc sezonier cu fructele și legumele

Per total, preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor INS.

Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

"La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș, care se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali, au fost majorate cu peste 50% de la 30 aprilie 2013, potrivit ordinelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Respectivele tarife nu mai fuseseră modificate din 2009.

Astfel, la Romgaz, tariful total de înmagazinare subterană a gazelor naturale pentru ciclul aprilie 2013-martie 2014 a fost stabilit la 17,29 lei/MWh, în creștere cu aproape 55% față de cel aferent ciclului anterior, de 11,17 lei/MWh.

Pe componentele tarifului, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost majorată de 2,3 ori, de la 5,65 la 13,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componentele volumetrice pentru injecția și extracția gazelor au fost reduse de la 2,63 la 2,37 , respectiv 1,80 lei/MWh.

De la 1 iulie 2008, consumul de gaze naturale din România a început să fie măsurat și facturat în MWh, renunțându-se la măsurarea în metri cubi. 1 MWh reprezintă echivalentul a circa 9,4 mii de metri cubi de gaze naturale. 

Creștere de peste 57% pentru francezii de la GDF Suez

Potrivit Ordinului ANRE nr. 26/2013, venitul total al Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale va crește cu 26% în ciclul aprilie 2013-martie 2014, față de cel anterior, de la 368,19 la 464,04 milioane lei, iar venitul total reglementat se va majora cu 4%, de la 343 la 356,89 milioane lei. Capacitatea operațională a Romgaz este de 29.355.360 MWh.

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost majorat cu peste 57%, de la 7,86 la 12,38 lei/MWh.

Componenta pentru rezervare a crescut cu 53%, de la 5,24 la 8,01 lei/MWh, cea pentru injecția de gaze a fost dublată, de la 1,56 la 3,10 lei/MWh, iar cea pentru extracția de gaze a fost majorată cu aproape 20%, de la 1,06 la 1,27 lei/MWh.

Ordinul ANRE nr. 25/2013 prevede că venitul total din înmagazinarea de gaze al Depomureș va crește cu aproape 32%, de la 28,85 la 38,01 la milioane lei, iar venitul total reglementat se va majora cu 4,1%, de la 29,2 la 30,4 milioane lei. Capacitatea operațională a Depomureș este de 3.154.550 MWh.

Se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale nu mai fuseseră modificate din anul 2009. Aceste tarife se reflectă în în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale.

Astfel, pentru ciclul 2013-2014, ANRE a stabilit pentru furnizori un stoc minim total de gaze naturale de 24,47 milioane MWh, din care 16,54 milioane MWh pentru piața reglementată, iar restul pentru segmentul concurențial. Transgaz are obligația constituirii unui stoc minim de gaze de  212.000 MWh.

La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Majorare amânată

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Tarifele de înmagazinare ar fi trebuit majorate încă din aprilie 2012, potrivit raportului ANRE pe anul trecut privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate, Autoritatea precizând că veniturile nerealizate din cauza amânării majorării, între 1 aprilie și data stabilirii noilor tarife, se consideră venituri amânate.

„În noua Metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, publicată in 25 mai 2012, a fost introdusă noţiunea de venit amânat, care reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este indreptăţit să il realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate intr-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor aprobate pe parcursul perioadei de reglementare, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmand a fi agreate cu fiecare titular de licenţă in parte”, se arată în raportul citat.

Prețurile producției industriale, per total economie, au crescut în ianuarie 2013 cu 5,7% față de aceeași lună a anului trecut și cu 1% față de decembrie 2012, în special ca urmare a majorării prețurilor produselor energetice, cu 7,8% comparativ cu ianuarie 2012 și cu 4,9% față de luna anterioară.

În ianuarie 2013, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la grupa produselor energetice (4,9%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Prin comparație, preţurile bunurilor de uz curent au crescut cu doar 0,4%, iar pentru celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri, cele mai importante fiind cele ale preţurilor bunurilor de capital (-0.9%), urmate de cele ale bunurilor intermediare (-0,6%).

Comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, în ianuarie 2013 preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la bunurile de uz curent şi la produsele energetice, cu 8,7% şi, respectiv, cu 7,8%, precizează INS.

Celelalte mari grupe industriale au înregistrat creşteri de preţ sub nivelul mediu estimat pe total industrie. Astfel, preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 4,6%, în timp ce bunurile de capital şi cele intermediare au fost tranzacţionate la un preţ mai mare cu 3,2% şi, respectiv, cu 3,3%.

Scumpiri masive

Pe grupe CAEN, în ianuarie anul acesta, cea mai mare creștere de prețuri s-a consemnat la grupa producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 10,5% comparativ cu ianuarie 2012 și cu 7,9% față de luna anterioară, decembrie 2012.

Prețurile de producție din mineritul carbonifer au crescut cu 9,8% față de ianuarie 2012 și cu 1,2%% față de decembrie 2012, iar cele din extracția de petrol și gaze – cu 2,6% și 0,7%.

Producția în activitatea de captare, tratare și distribuție a apei s-a scumpit cu 4,6% față de ianuarie 2012 și cu 1,4% comparativ cu decembrie 2012.

Se vede si pe facturi 

La consumator, pretul energiei electrice s-a majorat cu 10,38% in ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioara, dupa ce, in 2012, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% fata de 2011,

Energia electrica s-a scumpit, in termeni lunari, cu 10,38% in ianuarie fata de decembrie 2012, in vreme ce pretul gazelor a stagnat, iar energia termica s-a ieftinit chiar, marginal, cu 0,21%. Combustibilii s-au scumpit usor in ianuarie trecuta, cu 0,51%.

La grupa apa, canal si salubritate, majorarea preturilor de consum din ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioara, a fost de 1,59%. Energia a „subminat” ținta de inflație în 2012 Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului  de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Baza de impunere a impozitului de 60% pe veniturilor suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale se stabilește prin deducerea redevențelor aferente acestor venituri. Din cauza faptului că noul impozit pe gaze se calculează și se plătește lunar, iar redevențele – trimestrial, Guvernul s-a văzut nevoit să coreleze aceste reglementări printr-un proiect de ordonanță de urgență (OUG), care detaliază modul în care se vor scădea respectivele redevențe pentru stabilirea bazei impozabile.

Astfel, potrivit Legii Petrolului nr. 238/2004, redevențele sunt plătite trimestrial, cu scadența la data de 25 a primei luni a trimestrului următor celui pentru care se datorează, în timp ce OG nr. 7/2013 stipulează că supraimpozitul pe gaze naturale se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează.

Redevențele pentru gaze naturale sunt fixate, potrivit legii, la cote între 3,5% și 13,5% din valoarea producției brute extrase, în funcție de cantitatea trimestrială extrasă din fiecare zăcământ. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

„Valoarea redevenţelor aferente venitului suplimentar ce urmează a fi scăzută în vederea determinării bazei impozabile, în primele două luni ale trimestrului, se calculează pe baza procentului mediu al redevenţei petroliere datorate pentru producţia de gaze naturale aferente trimestrului anterior perioadei de referinţă pentru care se calculează impozitul, iar în a treia lună a trimestrului, pe baza procentului mediu al redevenţei petroliere datorate în trimestrul curent”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Potrivit documentului citat, regularizarea valorii redevenţelor se va face în ultima lună din trimestru, pe baza procentului mediu de redevenţă aferent trimestrului curent, fiind incluse în calculul bazei impozabile aferente acestei luni.

Acest procent mediu se va calcula ca raport între valoarea totală a redevenţei datorate pentru producţia de gaze naturale în trimestrul anterior sau curent, după caz, şi valoarea totală a producţiei de gaze naturale realizate în aceleaşi trimestre, utilizată pentru calculul redevenţei petroliere.

În plus, în formula de calcul a veniturilor suplimentare obținute ca urmare a liberalizării prețurilor la gaze, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă proprie pentru consumatori (casnici şi non-casnici) nu va mai fi exprimat în lei/metri cubi de gaze, ci în unități de energie (lei/MWh).

Astfel, acest preț „este de 45,71 lei/MWh, care reprezintă echivalentul preţului de 495 lei/1.000 m3, transformat în unităţi de energie, în conformitate cu <Metodologia pentru trecerea de la facturarea cantităţilor de gaze naturale în unităţi volumetrice la facturarea în unităţi de energie>, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 56/2008”, se spune în nota de fundamentare a proiectului legislativ.

Guvernul arată că elaborarea acestor prevederi din proiectul de OUG s-a făcut „ținând cont de iminenţa primului termen de declarare şi plată a acestui impozit (noul impozit pe gaze – n.r.), respectiv data de 25 martie 2013, termen până la care sunt necesare prevederi care să stabilească modalitatea de calcul a valorii redevenţelor aferente venitului suplimentar ce urmează a fi scăzută în vederea determinării bazei impozabile lunare”.

De ce s-a introdus taxa și ce bani în plus va aduce la buget

Începând cu data de 1 februarie 2013 și până la 31 decembrie 2014 inclusiv, prin OG nr. 7/2013, Guvernul a impus producătorilor interni de gaze naturale plata unui impozit de 60% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Potrivit notei de fundamentare a OG, Guvernul intenționează „direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat, în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.

Executivul estimează că va obține încasări suplimentare totale la buget, ca urmare a aplicării acestei taxe, de aproape 1,45 miliarde lei în cei doi ani de aplicare, din care 273,5 milioane lei anul acesta și 1,175 miliarde lei în 2014.

Pentru stabilirea bazei impozabile, din aceste venituri suplimentare se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.

Investiţii in segmentul upstream reprezintă investiţii de dezvoltare şi extindere a zăcămintelor existente, precum și explorarea şi dezvoltarea de noi zone de producţie.

Venitul suplimentar va fi calculat pe baza unei formule care va lua în calcul preţul gazelor naturale din producţia internă proprie destinate revânzării consumatorilor casnici şi noncasnici, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici şi cei noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat cu ratele inflaţiei în anii următori anului 2013 până la data aplicării și volumele de gaze din producţia internă vândute pentru consumatorii casnici şi noncasnici.

Nu intră sub incidenţa taxei veniturile suplimentare obţinute din capacităţile de extracţie realizate după intrarea în vigoare a ordonanţei.

Producţia internă de gaze naturale este asigurată aproape în totalitate de companiile OMV Petrom şi Romgaz Mediaş.

Prețul gazelor naturale pentru firme a fost majorat cu 5% de la 1 februarie 2013. Următoarele etape de creştere pentru anul în curs sunt 1 aprilie (cu 5%), 1 iulie (5%) şi 1 octombrie (3%).

Pentru consumatorii casnici de gaze, calendarul prevede ca la 1 iulie preţul să crească cu 8%, respectiv cu 2% de la 1 octombrie.

Intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale derulate de companie cu asa-zisii „baieti destepti”, prin majorarea preturilor achitate de acestia, au dus la reducerea volumului de energie electrica furnizat de Hidroelectrica si, in consecinta, la cresterea semnificativa a pretului de achizitie a curentului electric platit de catre firme in trimestrul III al anului trecut, se afirma in ultimul raport al Bancii Nationale a Romaniei asupra inflatiei, dat publicitatii joi.

„In contextul liberalizarii pietei energiei, gazele naturale s-au scumpit in primele 9 luni ale anului 2012 cu 15,5%, iar energia electrica cu 8,2%. Suplimentar, intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale au determinat reducerea volumului de energie electrica furnizata de catre aceasta si cresterea semnificativa a pretului de achizitie”, se arata intr-o nota a raportului BNR asupra inflatiei.

In august 2012, premierul Ponta declara ca „oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica” este cea mai mare realizare a guvernarii USL.

„Prin decizia dificila de a accepta un administrator special (la Hidroelectrica – n.r.), am realizat urmatoarele: am oprit contractele cu baietii destepti, care au produs, doar din 2010 cand au fost prelungite de Videanu, peste 1 miliard de euro paguba, am oprit politizarea societatii si am pregatit pentru listarea la bursa la valoarea adevarata a acestei companii”, spunea Ponta.

Tot in august anul trecut, Hidroelectrica a cerut ANRE sa-i recunoasca pretul de cost, sa plafoneze marjele de adaos ale transportatorilor si distribuitorilor si sa permita reducerea cantitatii de energie livrate pe piata reglementata, unde compania ar urma sa alimenteze doar populatia si institutiile publice, nu si firme, si sa ii treaca pe consumatorii industriali pe piata concurentiala.

Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania, a intrat in insolventa in luna iunie 2012, la solicitarea Consiliului de Administratie, care si-a motivat cererea prin scaderea cifrei de afaceri si creşterea datoriilor, pe fondul unui „dezastru de management” si al secetei din 2011.

Cu cat se va scumpi energia anul acesta si in 2014

In raportul BNR se mai spune ca desi presiunile inflationiste provenind dinspre preturile administrate au cunoscut o temperare comparativ cu runda precedenta, totusi ajustarile recent anuntate cu privire la majorarea semnificativa a unor categorii de preturi administrate (in special cele la energia electrica) se vor reflecta, cel mai probabil, si la nivelul asteptarilor inflationiste din perioadele urmatoare.

Potrivit BNR, scenariul de evolutie a preturilor administrate incorporeaza atat informatiile publicate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), cat si cele mai recente evolutii ale preturilor energiei electrice si gazelor naturale.

„In conditiile inregistrarii unui nivel semnificativ mai ridicat al inflatiei preturilor administrate decat cel anticipat anterior pentru sfarsitul anului trecut, in principal pe seama anuntului cu privire la cuantificarea impactului asupra preturilor al includerii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali, scenariul privind evolutia preturilor administrate preconizeaza atingerea la finele anului curent a valorii de 8,7% in decembrie 2013, revizuita in sus cu 1,7 puncte procentuale”, se spune in raport.

Pentru sfarsitul anului 2014, in conditiile mentinerii acelorasi ipoteze cu privire la etapele anuntate de ANRE pentru dereglementarea pietelor energiei electrice si gazelor naturale, scenariul a ramas nemodificat si prevede o dinamica anuala a subcomponentei de 7,3%.

„Mediul intern continua sa reprezinte o sursa de riscuri asimetrice la adresa perspectivei inflatiei, datorita prefigurarii reaccelerarii inflatiei in semestrul I 2013, dar mai ales ca urmare a cresterii recente a incertitudinilor privind magnitudinea majorarii unor preturi administrate, in conditiile conturarii posibilitatii suplimentarii, fata de calendarul de liberalizare aprobat, a ajustarilor ce vor fi aplicate in acest an tarifelor energiei electrice”, adauga BNR.

Banca centrala trece tot la capitolul incertitudini potentialul impact advers exercitat asupra unor preturi administrate, dar si asupra altor categorii de preturi, de revizuirea recenta a legislatiei fiscale, in sensul modificarii unor taxe si impozite directe, in special in sectorul energetic si in cel agricol.

Banca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata miercuri, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.

Banca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata marti, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.

Preturile finale reglementate la gazele naturale cresc, de vineri, cu 5% pentru clientii noncasnici, in vreme ce, tot de la 1 februarie 2013, producatorii de gaze vor plati o taxa de 60% pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea preturilor.

Preturile finale reglementate la gazele naturale cresc, de vineri, cu 5%, pentru clientii noncasnici, conform unei Hotarari de Guvern publicate in Monitorul Oficial.

Actul normativ prevede etapele de majorare in perioada 2013-2014 si cresterile estimative ale preturilor finale reglementate la clientii casnici si noncasnici de gaze naturale in corelare cu procentele previzionate in cuprinsul Memorandumului cu tema Calendar de eliminare a preturilor reglementate la gaze naturale, aprobat de catre Guvern in iunie 2012.

Pretul de achizitie a gazelor naturale din productia interna curenta pentru furnizorii care asigura in mod direct acoperirea consumului pe piata reglementata de gaze naturale se cifreaza la 49 lei/MWh pentru non-casnici si la 45,71 lei/MWh pentru clienti casnici, de la 1 februarie 2013. Pana la finalul anului 2014, pretul va ajunge la 119 lei/MWh pentru non-casnici si 54 lei/MWh pentru casnici.

Majorarea preturilor de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru furnizorii care asigura in mod direct acoperirea consumului pe piata reglementata de gaze naturale este in conformitate cu nivelul preturilor din calendarul asumat prin acordurile incheiate cu organismele internationale.

Liberalizarea se supraimpoziteaza

Operatorii economici care desfasoara cumulativ activitati de extractie si comercializare a gazelor naturale vor plati, din februarie, o taxa asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, in cota de 60% din baza de calcul, potrivit Ordonantei de Guvern nr. 7/2013 privind instituirea impozitulul asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale.

Taxa se va aplica din februarie 2013 pana in decembrie 2014.

Taxa asupra veniturilor suplimentare rezultate din vanzarea gazelor naturale vizeaza operatorii economici care desfasoara cumulativ activitati de extractie si comercializare pe teritoriul national, in marea teritoriala, in zona contigua si/sau zona economica exclusiva a Romaniei din Marea Neagra.

Nu se datoreaza taxe pentru veniturile suplimentare obtinute din capacitatile de extractie realizate dupa intrarea in vigoare a ordonantei, potrivit proiectului de act normativ.

Baza de calcul o constituie veniturile suplimentare pe care operatorul economic le obtine din vanzarea gazelor naturale, ca efect al dereglementarii pietei nationale de gaze naturale, din care se deduc redeventele aferente veniturilor suplimentare respective, precum si investitiile in segmentul upstream, dar fara a depasi 30% din veniturile suplimentare.

Deducerea investitiilor in segmentul upstream reprezinta valoarea investitiilor din fiecare perioada de referinta, respectiv luna, precum si valoarea investitiilor reportate din perioadele de referinta anterioare, inregistrate in evidenta contabila conform reglementarilor legale in vigoare.

In urma dereglementarii preturilor pe piata de gaze naturale operatorii economici din acest sector de activitate vor plati concomitent cu taxa speciala si valori majorate pentru TVA, redevente, impozit pe profit, care au fost estimate pentru anul 2013 la un total de 214,1 milioane lei. Din procesul de dereglementare a preturilor si in domeniul energiei electrice se vor obtine venituri suplimentare pentru TVA si impozit pe profit care au fost estimate pentru anul 2013 la un total de 153,4 milioane lei.

Cerere de aproape 20 milioane MWh in februarie

Cererea totala de gaze naturale in luna februarie 2013 este estimata la 19,907 milioane MWh, conform propunerii din raportul de fundamentare intocmit de Transgaz si transmis Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Cererea de pe piata reglementata este estimata de Transgaz la peste 8,955 milioane MWh, din care 3,967 milioane MWh pentru consumatorii noncasnici si 4,653 milioane MWh pentru cei casnici. Totodata, cererea de pe piata consumatorilor eligibili este preconizata la circa 8,878 milioane MWh, iar consumul tehnologic (caruia nu i se aplica structura amestecului de gaze) - la 1,098 milioane MWh.

Amestecul de gaze naturale pentru consumatorii non-casnici de gaze, cu exceptia producatorilor de energie termica, va fi compus din gaze din productia interna - 44,5% si import - 55,5%, conform propunerii Transgaz.

In ceea ce priveste amestecul de gaze pentru consumatorii casnici si producatorii de energie termica, ANRE a avizat ca acesta sa fie compus in proportie de 93% din productia interna si 7% din import.

Cererea avizata de ANRE este de 7,176 milioane MWh.

Pentru consumatorii noncasnici, cu exceptia producatorilor de energie termica, ANRE a avizat un amestec format din 51,6% gaze din productia interna si 48,4% din import.